Despagubiri. Aplicarea dispozitiilor art. 5 din Legea 221/2009. Daune morale acordate pentru victimele unor masuri administrative cu caracter politic

, Ian 26, 2011 | Adauga comentariu



Prin cererea inregistrata la 1sept.2009 reclamantul C.I. a chemat in judecata Statul Roman reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice, Directia Generala a Finantelor Publice Mehedinti pentru a se constata caracterul politic al masurii administrative a dislocarii sale si stabilirii domiciliului obligatoriu in perioada 18 iunie 1951-20 decembrie 1955 si obligarea paratului la plata daunelor morale in cuantum de 500.000 lei reprezentand prejudiciul provocat de masura administrativa.

Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului si care cuprinde:
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Mijloc de proba, prevazut in cap. II, t. III, C. proc.pen., partea generala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Inscris (cambie, bilet la ordin, cec, etc.) emis de catre o banca sau o institutie de credit, care confera detinatorului sau
Prejudicii cauzate unei persoane, constand in suferinte de ordin psihic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Legea pentru modificarea ?i completarea unor reglement?ri din legisla?ia de asigur?ri sociale
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Prevazute in sectiunea I, cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Legatura juridica dintre o persoana si parintii ei. Filiatia fata de mama este denumita, materna, maternitate, iar fata de tata, ea este denumita paterna, paternitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
O compensatie partiala a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de munca sau a veniturilor absolventilor institutiilor de invatamant si militarilor care au efectuat stagiul militar si care nu s-au putut incadra in munca.
Sunt masurile procesuale care se pot lua numai in cursul procesului penal de catre organul de urmarire penala sau de catre instanta de judecata si care constau in indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru a bunurilor mobile si imobile,
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Readucerea la masa succesorala de catre anumiti mostenitori mai inainte de imparteala mostenirii, a bunurilor si sumelor primite cu titlu de donatie,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(Assets) (1) Totalitatea bunurilor avand valoare comerciala detinute de catre o companie, institutie sau persoana fizica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Prejudicii cauzate unei persoane, constand in suferinte de ordin psihic.
Perioada electorala – intervalul de timp cuprins intre ziua aducerii la cunostinta publica a datei la care vor avea loc alegerile si data in care rezultatele finale
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Una dintre solutiile pe care pe pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Prevazut in cap. II, t. I, C.proc. pen.,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Activitatea practica in cursul careia organele de stat infaptuiesc prevederile normelor juridice,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Una dintre solutiile pe care pe pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
Una dintre solutiile pe care pe pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Perioada electorala – intervalul de timp cuprins intre ziua aducerii la cunostinta publica a datei la care vor avea loc alegerile si data in care rezultatele finale
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Reprezinta primele norme de drept scrise la Atena, Intocmite de Dracon, legiuitor din Grecia antica, secolul al VII-lea i.e.n. Legile au ramas proverbiale prin asprimea lor, ele prevedeau pedeapsa cu moartea pentru cele mai mici infractiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Decretul privitor la prescrip?ia extinctiv?
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Legea pentru modificarea ?i completarea unor reglement?ri din legisla?ia de asigur?ri sociale
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Acele masuri care au ca scop sprijinirea persoanelor in cautarea unui loc de munca si, in mod deosebit, a somerilor, pentru a dobandi statutul de persoana ocupata.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Perioada electorala – intervalul de timp cuprins intre ziua aducerii la cunostinta publica a datei la care vor avea loc alegerile si data in care rezultatele finale
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Prejudicii cauzate unei persoane, constand in suferinte de ordin psihic.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Acea persoana pe care mediul social, neadaptat deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale, o impiedica total sau ii limiteaza accesul cu sanse egale la viata sociala,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prejudicii cauzate unei persoane, constand in suferinte de ordin psihic.

In motivarea actiunii a aratat ca familia sa a fost dislocata la data de 18 iunie 1951 si stramutata in localitatea Frumusica Noua, jud. Galati, fiind obligati sa lucreze la gospodaria agricola de stat iar in anul 1955 au revenit la domiciliul lor.
La termenul din 2 octombrie 2009 reclamantul si-a precizat actiunea, solicitand despagubiri in cuantum de 500.000 lei si pentru autoarea sa M. A., in temeiul art. 5 din legea 221/2009.
Directia Generala a Finantelor Publice Mehedinti a formulat intampinare la actiunea precizata, solicitand respingerea acesteia ca neintemeiata. A motivat ca despagubirile morale se acorda numai in cazul condamnarilor cu caracter politic, ca actiunea reclamantului nu se incadreaza in dispozitiile legii 221/2009, iar cu privire la daunele materiale reclamantului i s-a restituit gospodaria, pretentiile acestuia fiind neintemeiate.
La termenul de judecata din 27 nov.2009 reclamantul a aratat ca renunta la capatul de cerere privind constatarea caracterului politic al masurii dislocarii.
Tribunalul a examinat din oficiu exceptia necompetentei teritoriale, care a fost respinsa intrucat aceasta exceptie nu a fost ridicata de parat pana la prima zi de infatisare.
Prin sentinta civila 64 din 12 februarie 2010 a Tribunalului Mehedinti s-a admis in parte actiunea precizata si a fost obligat Statul Roman prin Ministerul Finantelor la plata catre reclamant a sumei de 200.000 lei, cu titlu de daune morale.
Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut ca potrivit art.3 din Legea 221/2009 constituie masuri administrative cu caracter politic orice masura luata de organele fostei militii sau securitati, avand ca obiect dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea in unitati si colonii de munca, stabilirea de loc de munca obligatoriu, daca au fost intemeiate pe unul sau mai multe acte normative printre care si decizia nr.200/1951 a MAI .
De asemenea, art.5 alin. 1 din acelasi act normativ stipuleaza dreptul oricarei persoane care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si dupa decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acestora pana la gradul al II-lea inclusiv, de a solicita obligarea statului la acordarea unor despagubiri pentru prejudiciul moral suferit.
Reclamantul a facut dovada stramutarii familiei sale la data de18 iunie 1951 in comuna Frumusita Noua-Galati , in baza deciziei MAI nr.251/ asa cum rezulta din adresa emisa de Consiliul Securitatii Statului din 14 iunie 1960 si Ministerul Apararii Nationale nr.896/2009, unde li s-a stabilit domiciliul obligatoriu, restrictiile domiciliare fiind ridicate la 20.12.1955 prin decizia MAI nr.6200/1955, iar prin decizia nr.201/2004, reclamantului i s-a acordat calitatea de luptator in rezistenta anticomunista
Cu actele de filiatie depuse la dosar reclamantul a facut si dovada calitatii sale de mostenitor al autoarei M.A., decedata la 22.02.1985.
Avand in vedere spiritul si ratiunea legii nr.221/2009 de inlaturare , chiar si partiala , a efectelor unor grave abuzuri petrecute in Romania in timpul regimului totalitar, instanta a apreciat ca pentru prejudiciul moral cauzat reclamantului si mamei sale prin deportarea sa si a familiei in perioada 18 iunie 1951-20 decembrie 195, o indemnizatie de 200.000 lei este echitabila avandu-se in vedere si masurile reparatorii acordate in temeiul Decretului Lege 118/1990 de care beneficiaza reclamantul, respectiv suma de 901 lei.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel ambele parti.
In motivarea apelului declarat de reclamant, s-a criticat cuantumul despagubirilor acordate, reclamantul considerand ca este insuficient cuantumul de 200 000 lei, in raport de suferintele indurate si de hotararile judecatoresti pronuntate de alte instante cu privire la aceeasi situatie juridica.
Paratul a motivat apelul invocand exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului Mehedinti in raport de prevederile art. 8 alin 1 c.proc. civ.
Un alt motiv de apel a privit netemeinicia sentintei, paratul sustinand ca daunele morale se pot acorda numai pentru persoanele care au suferit condamnari cu caracter politic, nu si pentru prejudiciul moral suferit in urma luarii unei masuri administrative cu caracter politic. Pentru aceste ultime categorii de persoane s-au acordat despagubiri in temeiul OUG 214/1999 si Decretului – Lege 118/1990, iar reclamantul a fost despagubit pecuniar. S-a solicitat ca reclamantul sa faca dovada calitatii sale procesual active.
Apelul declarat de reclamant este fondat, iar apelul declarat de parat nu este fondat, pentru urmatoarele considerente.
Tribunalul Mehedinti a considerat in mod corect ca este competent teritorial sa solutioneze cauza.
Normele din codul de procedura civila care reglementeaza competenta teritoriala au, in general, caracter relativ, doar in cazurile expres prevazute de lege acestora fiindu-le stabilit un caracter absolut. Dispozitiile art. 8 alin. 1 c.p.c. care stabilesc competenta teritoriala in cazul cererilor indreptate impotriva statului sunt norme dispozitive, iar exceptia lipsei competentei teritoriale poate fi ridicata de parat doar pana la prima zi de infatisare.
In speta, o astfel de exceptie a fost ridicata din oficiu de instanta, fiind consemnata in practicaua sentintei si apoi respinsa prin considerente.
Ca urmare, ridicarea exceptiei de catre parat prin motivele de apel este tardiva, caz in care exceptia se va respinge.
Criticile formulate de parat, in sensul ca reclamantul nu este indreptatit la acordarea de daune morale nu sunt intemeiate.
Legea 221/2009 are ca obiect de reglementare stabilirea unor drepturi in favoarea persoanelor care, in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, au facut obiectul unor condamnari cu caracter politic ori al unor masuri administrative asimilate acestora. Anterior acestei legi, au fost adoptate DL 118/1990 si OUG 214/1999 pentru repararea prejudiciilor morale si materiale suferite in timpul regimul politic anterior de categorii de persoane expres prevazute in actele normative.
Legea din 2009 are caracter de complinire, nu inlatura drepturile deja stabilite prin legile anterioare, avand ca scop inlaturarea consecintelor penale ale condamnarilor cu caracter politic pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, repunerea in drepturi a persoanelor pentru care s-a dispus, prin aceste condamnari, decaderea din drepturi sau degradarea militara; acordarea de despagubiri morale, daca reparatiile obtinute prin efectul DL 118/1990 si OUG 214/1999, nu sunt suficiente; repararea prejudiciului material produs prin confiscarea unor bunuri prin hotararea de condamnare sau ca efect al masurii administrative, daca bunurile nu au fost restituite sau nu s-au obtinut despagubiri in echivalent .
Prin art. 1 si art.3 din legea 221/2009, se definesc doua categorii de masuri abuzive luate de regimul politic comunist si care pot fi reparate, si anume condamnarile cu caracter politic, definite prin enumerare si trimitere expresa la infractiunile in baza carora a fost pronuntata condamnarea si masurile administrative cu caracter politic. Acestea din urma care sunt definite ca masuri administrative avand ca obiect dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea in unitati si colonii de munca, stabilirea de loc de munca obligatoriu, daca au fost intemeiate pe unul sau mai multe dintre actele normative enumerate de legiuitor, pe de o parte, iar pe de alta parte, alte masuri administrative, daca scopul acestora a fost tot unul cu caracter politic cu aplicarea concordanta a disp. art. 2 din OUG 214/1999.
Modalitatea practica de reparare a prejudiciului este stabilita de legiuitor prin art. 5 din lege . Prin alineatul 1 se stabileste ca orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, se poate adresa instantei de judecata . Litera a) din acest alineat prevede posibilitatea de a cere obligarea statului la acordarea unor despagubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare iar litera b) stabileste acordarea de despagubiri reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotarare de condamnare sau ca efect al masurii administrative, daca a obtinut reparatia in conditiile legilor anterioare.
Cadrul general de reglementare a drepturilor patrimoniale recunoscute de lege, rezultat din interpretarea logica si teleologica a prevederilor art. 5, priveste toate persoanele, atat cele condamnate politic, cat si cele care au facut obiectul unor masuri administrative politice in perioada de referinta, care beneficiaza de dreptul la despagubiri morale si/sau materiale.
Atat condamnarile, cat si masurile administrative au avut un caracter politic, sunt masuri abuzive ale regimului comunist, vizeaza persoanele care s-au impotrivit sub diverse forme regimului comunist totalitar si care au suferit prejudicii materiale si morale. A distinge intre cele doua categorii, sub aspectul daunelor materiale si morale, ar insemna negarea ratiunii adoptarii actului normativ si crearea unui cadru juridic discriminatoriu pentru persoanele aflate in situatii similare.
Aceasta interpretare rezulta si din modul in care au fost redactate prev. art. 1 alin. alin. 2 lit. a – j si art. 3 lit. a – f, care trimit, prin enumerare, la ratiunile politice care au stat la baza reglementarilor anumitor infractiuni sau fapte fara caracter penal, condamnate sau sanctionate de regimul comunist, dar si din dispozitiile art. 4 alin. 1 si 2, care fac trimitere in egala masura la disp. art. 2 din OUG 214/1999 , ca sistem de referinta pentru tribunal in procedura de constatare a caracterului politic al condamnarii penale sau al masurii administrative. In aceste situatii legea nu distinge, astfel ca in spiritul unei consecvente legislative trebuie sa se faca o asimilare nu numai la nivel declarativ, ci si la nivelul aplicarii practice. Un argument in plus este acela ca legile cu caracter reparatoriu anterioare, de care instanta trebuie sa tina seama la stabilirea cuantumului masurilor reparatorii, acopera intreaga paleta a masurilor cu caracter abuziv – condamnari politice sau masuri administrative asimilate acestora – iar legea actuala are un evident caracter de complinire, caz in care trebuie sa fie aplicate aceleasi reguli de rationament juridic.
Daca legiuitorul ar fi intentionat sa excluda in mod categoric de la despagubiri pentru prejudiciul moral persoanele care au facut obiectul unor masuri politice administrative, ar fi folosit ca tehnica legislativa, acelasi procedeu utilizat la redactarea art. 5 alin. 1 lit. b din lege, potrivit cu care se acorda despagubiri materiale pentru bunuri confiscate, daca nu au fost restituite sau nu s-au obtinut anterior despagubiri in echivalent, in scopul evitarii unei duble reparatii. Asadar, ar fi trebuit sa se prevada expres ca un astfel de prejudiciu moral a fost deja acoperit prin aplicarea Decretului Lege 118/1990, ori, dimpotriva, in cuprinsul Legii 221/2009 se arata ca masurile stabilite prin decretul anterior nu sunt afectate.
Concluzia este aceea ca sunt indreptatite la repararea prejudiciului moral si persoanele care au fost victima unor masuri administrative cu caracter politic, care nu a fost satisfacut adecvat prin legea veche.
Cum art.3 lit.e din legea 221/2009 stabileste ca printre masurile administrative cu caracter politic se inscrie si dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea in unitati si colonii de munca, stabilirea de loc de munca obligatoriu, daca au fost intemeiate si pe decizia 200/1951 a Ministerului Afacerilor Interne, iar in cauza, reclamantul a facut obiectul unei masuri administrative cu caracter politic, fiind dislocat in judetul Galati, in perioada 18 iunie 1951-20 decembrie 1955 impreuna cu familia, in temeiul art. 5 acesta poate solicita obligarea statului la acordarea unor despagubiri morale.
Tribunalul a considerat corect faptul ca actiunea este admisibila, insa a stabilit un cuantum prea mic pentru daunele solicitate.
Reclamantul a solicitat despagubiri morale atat pentru prejudiciul suferit in nume propriu, cat si in calitate de mostenitor al mamei sale, victima a aceleiasi masuri .
Dislocarea din localitatea de domiciliu si mutarea fortata intr-o alta localitate, lipsirea de bunurile personale, obligarea de a trai in conditii materiale precare si de a munci fortat produce suferinte pe plan moral, social si profesional, astfel de masuri lezeaza demnitatea si onoarea, dar si libertatea individuala, drepturile personale patrimoniale ocrotite de lege si are drept consecinte un prejudiciu moral care justifica acordarea unei compensatii materiale.
Intinderea acestei compensatii se stabileste pe baza unor criterii aflate la indemana instantei, cum ar fi durata masurii abuzive, precum si de consecintele produse asupra persoanei ori asupra familiei, fara a constitui un pret al durerii, ci o reparatie a unor prejudicii greu de cuantificat la nivel material .
Prima instanta si-a raportat solutia, in principal, la cuantumul stabilit ca indemnizatie prin Decretul Lege 118/1990, insa instanta de apel apreciaza ca, raportat la perioada celor patru ani de domiciliu obligatoriu, la traumele psihice produse reclamantului si mamei sale, nevoiti sa suporte pe nedrept un regim de viata inuman, se justifica acordarea de daune morale intr-un cuantum de 400 000 lei, adica de circa 50 000 lei pentru fiecare an de domiciliu fortat, pentru fiecare persoana .
Potrivit art. 296 c.p.c. se va respinge apelul paratului, se va admite apelul reclamantului si se va schimba in parte sentinta.
Va fi obligat paratul catre reclamant la 400 000 lei daune morale si se vor mentine dispozitiile sentintei referitoare la admiterea actiunii.

{lang: 'ro'}

Stiri Juridice in E-mail


Adresa dvs. de e-mail nu va fi folosita in alte scopuri si va puteti dezabona oricand.
Fiţi printre primii care vor afla despre cele mai noi ştiri juridice.
Înscrieţi-vă astăzi pentru a primi gratis buletinul nostru informativ!

Adaugati adresa de e-mail

Pareri si intrebari



Stiri Juridice in E-mail

Înscrieţi-vă astăzi pentru a primi gratis buletinul nostru informativ! Fiţi printre primii care vor afla despre cele mai noi ştiri juridice.

Adaugati adresa de e-mail

In Forum