Hotărârea nr.867/2016 – normele de aplicare referitoare la atribuirea ctr. de concesiune de lucrări şi servicii

, Dec 09, 2016 | Adauga comentariu



GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii

ANEXĂ

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 115 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM – MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:
Ministrul finanţelor publice,
Anca Dana Dragu
Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice,
Bogdan Puşcaş
Viceprim – ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,
Vasile Dîncu
Viceprim – ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,
Costin Grigore Borc
p. Ministrul fondurilor europene,
Radu Mihaiu,
secretar de stat
Ministrul comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională,
Delia Popescu
Ministrul transporturilor,
Petru Sorin Buşe
Ministrul apărării naţionale,
Mihnea Ioan Motoc
Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,
Dragoş – Nicolae Pîslaru
Ministrul afacerilor externe,
Lazăr Comănescu

Bucureşti, 16 noiembrie 2016.
Nr. 867.

ANEXĂ
NORME METODOLOGICE
de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii

CAPITOLUL I Dispoziţii generale şi organizatorice
CAPITOLUL II Planificarea şi pregătirea concesionării
CAPITOLUL III Desfăşurarea procedurii de atribuire
CAPITOLUL IV Executarea contractului de concesiune
CAPITOLUL V Dispoziţii finale şi tranzitorii
ANEXE
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale şi organizatorice

SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale
SECŢIUNEA a 2 – a Înregistrarea, reînnoirea şi recuperarea înregistrării în SEAP
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) În procesul de realizare a concesiunilor de lucrări şi a concesiunilor de servicii, denumite în continuare contracte de concesiune, în orice situaţie pentru care nu există o reglementare expresă, se aplică principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, denumită în continuare Lege.
(2) În sensul paragrafului 2 al secţiunii a 3 – a a cap. I din Lege, sintagma “entitate contractantă” include atât autorităţile contractante, prevăzute la art. 9 din Lege, cât şi entităţile contractante, prevăzute la art. 10 alin. (1) din Lege.
(3) Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, entitatea contractantă are obligaţia de a adopta toate măsurile necesare pentru a evita apariţia unor situaţii de natură să determine existenţa unui conflict de interese şi/sau denaturarea concurenţei.
(4) În cazul în care se constată apariţia unei situaţii dintre cele prevăzute la alin. (3), entitatea contractantă are obligaţia de a elimina efectele rezultate dintr-o astfel de împrejurare, adoptând, potrivit competenţelor, după caz, măsuri corective ale actelor care au afectat aplicarea corectă a procedurii de atribuire sau ale activităţilor care au legătură cu acestea.
(5) Entitatea contractantă este responsabilă pentru modul de realizare a concesiunilor de lucrări sau a concesiunilor de servicii, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile.

Art. 2. – (1) Entitatea contractantă are obligaţia de a desemna o comisie de coordonare şi supervizare pentru pregătirea şi planificarea fiecărui contract de concesiune.
(2) Membrii comisiei de coordonare şi supervizare prevăzute la alin. (1) sunt numiţi de entitatea contractantă din cadrul specialiştilor proprii, la care pot fi cooptaţi, după necesităţi, experţi externi.
(3) Principalele responsabilităţi ale comisiei prevăzute la alin. (1) constau în:

a) fundamentarea deciziei de concesionare, cu respectarea prevederilor art. 7 din Lege;
b) coordonarea procesului de elaborare a documentaţiei de atribuire potrivit prevederilor cap. IV secţiunea a 5 – a din Lege;
c) stabilirea procedurii de atribuire a contractului de concesiune;
d) coordonarea procesului de elaborare a strategiei de contractare a concesiunii;
e) în cazul prevăzut la art. 17 alin. (1), atribuţiile menţionate la alin. (2) al aceluiaşi articol.

(4) Dispoziţiile art. 2 alin. (3) – (5) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului – cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, se aplică în mod corespunzător şi pentru atribuirea contractelor de concesiune reglementate de Lege.

Art. 3. – Entitatea contractantă care a atribuit şi a încheiat un contract de concesiune are calitatea de concedent.

SECŢIUNEA a 2 – a
Înregistrarea, reînnoirea şi recuperarea înregistrării în SEAP

Art. 4. – (1) Orice entitate contractantă, precum şi orice operator economic care utilizează Sistemul electronic de achiziţii publice, denumit în continuare SEAP, în vederea participării la o procedură de atribuire a unui contract de concesiune au obligaţia de a solicita înregistrarea şi, respectiv, reînnoirea înregistrării în SEAP.
(2) Responsabilitatea oricărei decizii şi măsuri luate cu privire la concesionare prin utilizarea mijloacelor electronice revine entităţii contractante.
(3) Responsabilitatea pentru corecta funcţionare din punct de vedere tehnic a SEAP revine operatorului acestui sistem.

Art. 5. – (1) Înregistrarea, reînnoirea şi recuperarea înregistrării în SEAP se efectuează respectându-se procedura electronică implementată de către operatorul SEAP, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, denumită în continuare ANAP, potrivit atribuţiilor.
(2) Procedura electronică pentru înregistrarea, reînnoirea şi recuperarea înregistrării, atât pentru entităţile contractante, cât şi pentru operatorii economici, se publică în SEAP.

Art. 6. – Entităţile contractante şi operatorii economici care solicită înregistrarea, reînnoirea sau recuperarea înregistrării în SEAP răspund pentru corectitudinea datelor şi informaţiilor transmise în cadrul procedurii de înregistrare şi/sau reînnoire a înregistrării şi au obligaţia de a transmite operatorului SEAP orice modificare survenită în legătură cu aceste date şi informaţii, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la producerea respectivelor modificări.

Art. 7. – Prin completarea formularului de înregistrare, entitatea contractantă şi operatorul economic îşi asumă un angajament de confidenţialitate şi de protecţie a informaţiilor existente în cadrul SEAP, inclusiv a informaţiilor care asigură accesul în acest sistem informatic.

CAPITOLUL II
Planificarea şi pregătirea concesionării

SECŢIUNEA 1 Planificarea concesiunilor de lucrări şi a concesiunilor de servicii
SECŢIUNEA a 2 – a Fundamentarea deciziei de concesionare
SECŢIUNEA a 3 – a Elaborarea documentaţiei de atribuire
SECŢIUNEA 1
Planificarea concesiunilor de lucrări şi a concesiunilor de servicii

Art. 8. – Atribuirea unui contract de concesiune este rezultatul unui proces de concesionare ce se derulează în trei etape distincte:

a) etapa de planificare, fundamentare şi pregătire;
b) etapa de organizare şi derulare a procedurii şi atribuirea contractului de concesiune;
c) etapa postatribuire a contractului de concesiune, respectiv executarea şi monitorizarea implementării acestuia.

Art. 9. – (1) Etapa de planificare, fundamentare şi pregătire a unui proces de concesionare a cărui valoare estimată este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 11 alin. (1) din Lege se iniţiază prin documentarea nevoii identificate şi se încheie cu aprobarea de către conducătorul entităţii contractante a strategiei de contractare şi a documentaţiei de atribuire pentru procedura respectivă.
(2) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare, fundamentare şi pregătire a procedurii de atribuire a contractului de concesiune în legătură cu:

a) relaţia dintre obiectul, constrângerile asociate şi complexitatea contractului şi resursele disponibile la nivel de entitate contractantă;
b) contractul de concesiune propus, durata contractului şi modalitatea de îndeplinire a acestuia;
c) mecanismele de plată în cadrul contractului, alocarea riscurilor în cadrul acestuia, măsuri de gestionare a riscurilor, stabilirea penalităţilor pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor contractuale;
d) justificările privind determinarea valorii estimate a contractului/acordului – cadru, precum şi orice alte elemente legate de obţinerea de beneficii pentru entitatea contractantă şi/sau îndeplinirea obiectivelor comunicate la nivelul sectorului administraţiei publice în care activează entitatea contractantă;
e) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situaţiile prevăzute la art. 50 alin. (2) din Lege şi, după caz, decizia de a reduce termenele în condiţiile Legii;
f) criteriile de calificare şi selecţie ce urmează a fi utilizate şi caracteristicile pieţei căreia se adresează concesiunea;
g) criteriile de atribuire şi ponderile alocate acestora;
h) orice alte elemente legate de obţinerea de beneficii pentru entitatea contractantă şi/sau îndeplinirea obiectivelor comunicate la nivelul sectorului administraţiei publice în care activează entitatea contractantă;
i) alte elemente relevante pentru îndeplinirea necesităţii entităţii contractante.

(3) Strategia de contractare este un document al fiecărei proceduri de atribuire a unui contract de concesiune iniţiate de entitatea contractantă şi este subiect de evaluare a ANAP, împreună cu documentaţia de atribuire, referitor la aspectele prevăzute la alin. (2) lit. c) şi d).

Art. 10. – (1) Entitatea contractantă poate folosi un model financiar ca instrument în luarea deciziilor în fiecare etapă a procesului de concesionare, care se aprobă odată cu strategia de contractare.
(2) În sensul alin. (1), prin model financiar se înţelege instrumentul care reflectă relaţiile istorice dintre venituri, cheltuieli şi valoarea capitalului, precum şi cele rezultate din previziunea acestor variabile, pe baza căruia se realizează schema de evoluţie a venitului sau fluxului de numerar periodic al unei entităţi sau proprietăţi, din care pot fi calculaţi indicatorii rentabilităţii financiare.
(3) În funcţie de fiecare etapă a procesului, modelul financiar prevăzut la alin. (1) poate fi utilizat pentru:

a) evaluarea preliminară a rentabilităţii investiţiei;
b) stabilirea nivelului finanţării şi a structurii de finanţare a concesiunii;
c) identificarea impactului riscurilor asupra structurii de finanţare;
d) suport pe parcursul derulării procedurii de atribuire a contractului de concesiune;
e) suport în etapele de dialog/negociere specifice procedurilor de dialog competitiv şi negociere cu publicare prealabilă a unui anunţ de participare;
f) susţinerea termenilor şi condiţiilor contractului de împrumut.

SECŢIUNEA a 2 – a
Fundamentarea deciziei de concesionare

Art. 11. – (1) Potrivit prevederilor art. 7 şi 8 din Lege, entitatea contractantă are obligaţia de a elabora un studiu de fundamentare a deciziei de concesionare atunci când intenţionează să realizeze un proiect prin atribuirea unui contract de concesiune pe termen lung.
(2) Entitatea contractantă are posibilitatea de a elabora un studiu de fundamentare a deciziei de concesionare atunci când intenţionează să atribuie un contract de concesiune cu o durată mai mică de 5 ani, în cazul în care este necesar, în funcţie de complexitatea contractului.

Art. 12. – (1) Studiul de fundamentare prevăzut la art. 11 alin. (1) trebuie să se axeze pe analiza unor elemente relevante în care se includ: aspectele generale, fezabilitatea tehnică, fezabilitatea economică şi financiară, aspectele de mediu, aspectele sociale şi aspectele instituţionale ale proiectului în cauză.
(2) În cazul unui proiect care presupune realizarea de lucrări, la baza studiului de fundamentare a deciziei de concesionare trebuie să stea studiul de fezabilitate sau documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii, după caz.
(3) În sensul prevederilor alin. (2), prin proiect se înţelege ansamblul lucrărilor/construcţiilor care urmează să fie executate şi, după caz, al serviciilor care urmează să fie prestate în legătură cu aceste lucrări/construcţii, pe parcursul derulării contractului de concesiune.

Art. 13. – (1) Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare trebuie să cuprindă o analiză care să permită definirea şi cuantificarea în termeni economici şi financiari a riscurilor de proiect, luând în considerare, totodată, şi variantele identificate de repartiţie a riscurilor între părţile viitorului contract de concesiune, precum şi analiza privind încadrarea contractului în categoria celor de concesiune.
(2) În scopul realizării analizei prevăzute la alin. (1), entitatea contractantă poate să utilizeze, ca model, matricea preliminară de repartiţie a riscurilor de proiect cuprinsă în anexa nr. 1.
(3) În sensul alin. (2), matricea preliminară de repartiţie a riscurilor reprezintă un instrument pentru reprezentarea, compararea şi, respectiv, ierarhizarea riscurilor pentru un proiect de concesiune, pe baza unei liste generale de referinţă a riscurilor identificate.

Art. 14. – (1) În aplicarea art. 7 din Lege, entitatea contractantă determină, pe baza analizei economico – financiare prevăzute la art. 13, modul în care proiectul ar trebui realizat: fie printr-o concesiune, fie printr-un contract de achiziţie publică.
(2) Analiza economico – financiară prevăzută la art. 13 presupune derularea următoarelor etape:

a) întocmirea costului comparativ de referinţă;
b) determinarea structurii preliminare a concesiunii;
c) realizarea analizei economico – financiare.

(3) Alte aspecte specifice, relevante pentru analiza economico – financiară, pot fi:

a) taxa pe valoarea adăugată;
b) costuri suplimentare asociate finalizării lucrărilor înainte de termenul contractual;
c) costul reluării procedurii de atribuire a contractului de concesiune;
d) venituri din refinanţarea proiectului;
e) costuri de monitorizare şi administrare a proiectului;
f) asigurări;
g) rata de discontare.

Art. 15. – Rezultatele studiului de fundamentare a deciziei de concesionare trebuie să justifice necesitatea şi oportunitatea concesiunii şi să demonstreze că:

a) proiectul este realizabil;
b) proiectul răspunde cerinţelor şi politicilor entităţii contractante;
c) au fost luate în considerare diverse alternative de realizare a proiectului;
d) varianta de realizare a proiectului prin atribuirea unui contract de concesiune este mai avantajoasă în raport cu varianta prin care proiectul este prevăzut a fi realizat prin atribuirea unui contract de achiziţie publică;
e) proiectul beneficiază de susţinere financiară, menţionând, dacă este cazul, care este contribuţia entităţii contractante.

Art. 16. – (1) La realizarea studiului de fundamentare trebuie ţinut seama de estimarea cheltuielilor şi veniturilor pe întreaga durată a unui proiect, la care trebuie luate în calcul nu numai costurile legate de construcţie, ci şi totalul cheltuielilor şi veniturilor aferente operării şi întreţinerii de-a lungul perioadei proiectului.
(2) Estimarea prevăzută la alin. (1) are un dublu scop:

a) de a furniza o perspectivă atentă asupra tuturor costurilor, veniturilor şi riscurilor care pot apărea pe parcursul duratei de viaţă a proiectului;
b) de a furniza un reper pentru perioada de derulare a contractului de concesiune.

(3) Estimarea costurilor proiectului trebuie începută la o dată de referinţă care este, de regulă, data demarării procedurii de atribuire a contractului de concesiune, în acest caz această estimare neincluzând şi costurile deja suportate de entitatea contractantă, legate de pregătirea proiectului.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în cazul în care entitatea contractantă intenţionează recuperarea costurilor deja suportate, legate de pregătirea proiectului, aceste costuri se includ în valoarea estimată a proiectului, entitatea contractantă având obligaţia de a le evidenţia în mod distinct în documentaţia de atribuire.
(5) În cazul prevăzut la alin. (4), entitatea contractantă precizează în documentaţia de atribuire şi în modelul de contract obligaţia viitorului concesionar de a rambursa costurile deja suportate de concedent, legate de pregătirea proiectului, precum şi condiţiile în care se va realiza această rambursare.
(6) În aplicarea prevederilor alin. (5), entitatea contractantă poate condiţiona intrarea în vigoare a contractului de concesiune de rambursarea, de către concesionar, a costurilor deja suportate, legate de pregătirea proiectului respectiv.

Art. 17. – (1) În cazul în care entitatea contractantă achiziţionează, potrivit legii, servicii de consultanţă în vederea elaborării studiului de fundamentare prevăzut la art. 11 alin. (1), atunci aceasta, prin comisia de coordonare şi supervizare prevăzută la art. 2, are obligaţia de a lua toate măsurile prin care să se asigure că elaborarea studiului de fundamentare a deciziei de concesionare se realizează la un nivel corespunzător şi că reflectă în totalitate cerinţele şi condiţiile solicitate.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), principalele atribuţii ale comisiei de coordonare şi supervizare sunt următoarele:

a) facilitarea accesului consultantului la documente, rapoarte, baze de date, măsurători şi, în general, la orice informaţie disponibilă care ar putea servi la elaborarea studiului de fundamentare a deciziei de concesionare;
b) facilitarea contactelor consultantului cu alte autorităţi/instituţii publice şi/sau cu persoane de drept privat;
c) analizarea fiecărui raport intermediar şi a raportului final înaintate de consultant şi formularea observaţiilor şi propunerilor de modificare, după caz;
d) avizarea documentelor elaborate de consultant în îndeplinirea activităţilor desfăşurate în fiecare fază;
e) elaborarea unui raport după finalizarea studiului de fundamentare a deciziei de concesionare de către consultant şi prezentarea acestuia conducătorului entităţii contractante în vederea aprobării.

Art. 18. – Prevederile art. 14 alin. (2) din Lege se aplică în situaţia în care unul sau mai multe loturi face/fac obiectul unei/unor proceduri de atribuire distincte.

SECŢIUNEA a 3 – a
Elaborarea documentaţiei de atribuire

PARAGRAFUL 1 Aspecte generale
PARAGRAFUL 2 Stabilirea criteriilor de calificare şi de selecţie
PARAGRAFUL 4 Criterii de atribuire
PARAGRAFUL 5 Stabilirea garanţiei de participare
PARAGRAFUL 6 Stabilirea duratei concesiunii
PARAGRAFUL 1
Aspecte generale

Art. 19. – (1) Entitatea contractantă, prin comisia de coordonare şi supervizare prevăzută la art. 2 alin. (1), are obligaţia să asigure elaborarea documentaţiei de atribuire, cu respectarea regulilor de elaborare prevăzute în prezenta secţiune.
(2) Entitatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire, care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi explicită cu privire la obiectul contractului de concesiune şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire, precum şi toate cerinţele, criteriile şi regulile respectivei proceduri de atribuire.
(3) Documentaţia de atribuire cuprinde următoarele documente:

a) fişa de date a concesiunii;
b) specificaţiile tehnice, respectiv caietul de sarcini, sau documentul descriptiv, după caz;
c) modelul de contract, conţinând clauzele contractuale obligatorii;
d) formularele şi modelele de documente.

(4) Fişa de date trebuie să conţină cel puţin informaţii generale standard, însoţite de informaţii privind formalităţile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire în cauză, particularizate în funcţie de contextul în care se încadrează concesiunea, criteriile de calificare şi/sau de selecţie, informaţii privind garanţia de participare, modul în care trebuie întocmită şi structurată oferta, criteriul de atribuire ce urmează a fi aplicat, precum şi căile de atac ce pot fi utilizate.

Art. 20. – (1) Caietul de sarcini trebuie să conţină:

a) specificaţii tehnice minime;
b) obiectivele pe termen lung, mediu şi imediate ale proiectului preconizat a se realiza prin concesiune;
c) informaţii referitoare la condiţiile de exploatare/regimul de utilizare aferente obiectului contractului de concesiune, precum şi alte aspecte ce descriu contextul în care se anticipează că se va derula viitorul contract;
d) modul de operare vizat pentru derularea proiectului preconizat a se realiza prin concesiune, inclusiv, dacă este cazul, investiţiile pe care concesionarul va fi obligat să le realizeze şi termenul de realizare a acestora;
e) descrierea activităţilor, condiţii generale tehnice şi de calitate;
f) dacă există, condiţii speciale impuse de natura activităţilor care vor intra în obiectul contractului de concesiune, cum ar fi condiţii de siguranţă în exploatare, protecţia mediului, protecţia muncii, condiţii privind folosirea şi conservarea patrimoniului sau privind protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului naţional, condiţii privind protejarea secretului de stat, utilizarea unor materiale cu regim special, condiţii speciale impuse de acorduri şi convenţii la care România este parte;
g) propunerea entităţii contractante de alocare a riscurilor în cadrul contractului de concesiune;
h) dacă este cazul, opţiunea pentru crearea unei societăţi având ca acţionari operatorul economic, pe de o parte, şi entitatea contractantă, pe de altă parte;
i) clauze financiare şi de asigurări;
j) dacă este cazul, regimul bunurilor utilizate şi/sau realizate de concesionar în timpul derulării contractului de concesiune;
k) cuantumul garanţiilor care urmează a fi constituite, după caz.

(2) Specificaţiile tehnice definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea sau serviciul care face obiectul concesiunii.
(3) Caracteristicile prevăzute la alin. (2) pot de asemenea să vizeze procesul sau metoda specifică de execuţie a lucrărilor sau prestare a serviciilor solicitate sau un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă al acestora, chiar dacă aceste elemente nu fac parte din conţinutul material al lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul concesiunii, dar cu condiţia ca aceste caracteristici să aibă legătură cu obiectul contractului de concesiune şi să fie proporţionale prin raportare la valoarea şi obiectivele acestuia.
(4) Prin caietul de sarcini/documentul descriptiv se pot stabili şi aspecte care privesc transferul drepturilor de proprietate intelectuală.
(5) Specificaţiile tehnice se definesc astfel încât să ţină seama de cerinţele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi şi de conceptul de proiectare pentru toate categoriile de utilizatori, în cazul concesiunilor având ca obiect servicii sau lucrări destinate utilizării de către persoane fizice.
(6) În cazul în care printr-un act normativ adoptat la nivelul Uniunii Europene sunt introduse cerinţe de accesibilitate obligatorii, specificaţiile tehnice se definesc, în ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi sau conceptul de proiectare pentru toate categoriile de utilizatori, prin trimitere la cerinţele obligatorii astfel introduse.
(7) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate care să împiedice realizarea unei concurenţe efective între operatorii economici.

Art. 21. – (1) Entitatea contractantă poate iniţia aplicarea procedurii de atribuire numai după ce au fost elaborate documentaţia de atribuire şi documentele – suport prevăzute la alin. (3).
(2) Entitatea contractantă are obligaţia de a încărca integral în SEAP, în zilele lucrătoare, documentaţia de atribuire împreună cu documentele – suport.
(3) Documentele – suport conţin:

a) declaraţia prevăzută la art. 47 din Lege privind persoanele ce deţin funcţii de decizie în cadrul entităţii contractante, respectiv cele cu putere de reprezentare din partea furnizorilor de servicii auxiliare concesiunii, precum şi datele de identificare ale acestora;
b) strategia de contractare.

Art. 22. – (1) Informaţiile cuprinse în fişa de date a concesiunii se încarcă în SEAP numai prin completarea formularului specific disponibil în sistemul informatic şi numai de către entităţile contractante înregistrate.
(2) Documentele prevăzute la art. 19 alin. (3) lit. b) – d) şi art. 21 alin. (3) trebuie să fie semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat şi încărcate în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic şi numai de către entităţile contractante înregistrate.

Art. 23. – (1) ANAP evaluează, înainte de transmiterea spre publicare a anunţului de concesionare, conformitatea cu legislaţia aplicabilă în domeniul concesiunilor de lucrări şi concesiunilor de servicii, a documentaţiilor de atribuire aferente contractelor care intră sub incidenţa prevederilor Legii, cu excepţia caietului de sarcini sau a documentului descriptiv, a modelului de contract şi a studiului de fundamentare a deciziei de concesionare, în măsura în care valoarea estimată a concesiunii este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 11 alin. (1) din Lege.
(2) Procesul de evaluare a documentaţiilor de atribuire, precum şi a anunţurilor/eratelor aferente acestora nu exonerează de răspundere entitatea contractantă, prevederile art. 1 alin. (5) rămânând aplicabile.
(3) Procesul de evaluare prevăzut la alin. (1) se realizează în termen de 10 zile lucrătoare de la data încărcării documentaţiei în SEAP, în urma căruia ANAP:

a) emite entităţii contractante acceptul în vederea iniţierii procedurii de atribuire; sau
b) informează entitatea contractantă asupra neconformităţilor constatate la nivelul documentaţiei de atribuire şi a motivului pentru care acestea nu sunt în concordanţă cu prevederile legale privind concesiunile.

(4) Documentaţia de atribuire retransmisă de entitatea contractantă ca urmare a incidenţei prevederilor alin. (3) lit. b) este evaluată de către ANAP în termen de 3 zile lucrătoare de la data repostării acesteia în SEAP.
(5) Se consideră documentaţie de atribuire retransmisă de către entitatea contractantă în sensul celor precizate la alin. (4) numai documentaţia reîncărcată în SEAP în termen de 15 zile de la respingere.
(6) În aplicarea art. 108 din Lege, entităţile contractante au obligaţia de a notifica ANAP, în situaţia prevăzută la art. 103 din Lege, cu 5 zile lucrătoare înainte de realizarea etapelor de modificare a contractului, transmiţând totodată şi argumentele care justifică încadrarea în prevederea legală.
(7) Includerea în verificare a cazurilor prevăzute la alin. (6) se realizează pe baza unei metodologii de selecţie, care se stabileşte, alături de modul de interacţiune cu entităţile contractante verificate, prin ordin al preşedintelui ANAP.

Art. 24. – (1) Pentru documentaţiile de atribuire evaluate conform prevederilor art. 23, operatorul SEAP are obligaţia de a asigura ANAP accesul nerestricţionat la anunţurile transmise de către entităţile contractante, înainte de publicarea acestora, cu excepţia anunţului de intenţie şi de atribuire.
(2) În sensul alin. (1), ANAP verifică fiecare anunţ, inclusiv pe cel de tip erată, transmis de către entitatea contractantă pentru publicare în SEAP.
(3) În termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii anunţului prevăzut la alin. (2) în SEAP, ANAP are obligaţia:

a) fie să emită către operatorul SEAP acceptul de publicare pentru anunţul respectiv, în cazul în care în urma verificării nu se constată erori/omisiuni de completare;
b) fie să respingă publicarea anunţului, în cazul în care se constată erori/omisiuni de completare, informând totodată entitatea contractantă asupra acestei decizii, precum şi asupra modului în care erorile/omisiunile pot fi remediate.

(4) Erorile prevăzute la alin. (3) reprezintă acele informaţii/cerinţe din anunţul transmis spre publicare ce conduc la încălcări ale legislaţiei în domeniul concesiunii de lucrări şi concesiunii de servicii şi ale principiilor care stau la baza atribuirii contractului de concesiuni.
(5) În cazul prevăzut la alin. (3) lit. a), operatorul SEAP are obligaţia:

a) de a transmite anunţul spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în cel mult o zi lucrătoare de la primirea acceptului de publicare, în cazul în care, în conformitate cu prevederile legii, există o obligaţie în acest sens; operatorul SEAP are obligaţia de a asigura înregistrarea în sistemul electronic a datei la care a fost transmis anunţul spre publicare, ca probă privind momentul transmiterii;
b) de a publica anunţul în SEAP în cel mult două zile lucrătoare de la primirea acceptului de publicare.

(6) În aplicarea alin. (1), operatorul SEAP nu are dreptul de a publica anunţul transmis de entitatea contractantă sau de a-l transmite spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene fără obţinerea acceptului de publicare emis de către ANAP.

Art. 25. – (1) În aplicarea prevederilor art. 112 din Lege, ANAP controlează ex-post modul de atribuire a contractelor de concesiune, care intră sub incidenţa prevederilor Legii, ca urmare a sesizărilor/solicitărilor persoanelor fizice/juridice sau din oficiu.
(2) Sesizarea trebuie să fie însoţită de date/documente relevante în susţinerea acesteia.
(3) În cazul acţiunilor tematice, ANAP controlează ex-post, din oficiu, modul de atribuire a contractelor de concesiune.
(4) Metodologia de control ex-post privind modul de atribuire a contractelor de concesiune se stabileşte prin ordin al preşedintelui ANAP.

Art. 26. – În cazul în care, din motive de natură tehnică, operatorul SEAP nu are posibilitatea transmiterii unui anumit anunţ spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, autorităţii contractante îi revine responsabilitatea transmiterii spre publicare a anunţului respectiv prin mijloace proprii. Operatorul SEAP are obligaţia de a înştiinţa autoritatea contractantă cu privire la apariţia unei astfel de situaţii, în cel mult o zi lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la art. 24 alin. (3).

Art. 27. – (1) Orice răspuns al entităţii contractante la solicitările de clarificări sau informaţii primite în conformitate cu art. 70 alin. (8) din Lege se postează în SEAP la secţiunea specifică, disponibilă în sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
(2) În măsura în care solicitările de clarificări sau informaţiile suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire nu au fost adresate de operatorii economici interesaţi în timp util, entitatea contractantă răspunde la solicitarea de clarificări în măsura în care se respectă, în mod cumulativ, următoarele:

a) perioada necesară pentru elaborarea şi transmiterea de către entitatea contractantă a răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatorii economici înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare;
b) răspunsul nu modifică informaţiile deja publicate, nu afectează modul de elaborare a ofertelor şi nici nu devine necesară publicarea unei erate.

PARAGRAFUL 2
Stabilirea criteriilor de calificare şi de selecţie

Art. 28. – (1) Criteriile de calificare au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul şi de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa este declarată câştigătoare.
(2) Criteriile de selecţie au ca scop selectarea ofertanţilor/ candidaţilor cu cea mai mare capacitate economică şi financiară, tehnică şi/sau profesională dintre operatorii economici care au depus o solicitare de participare în cazul aplicării procedurilor de atribuire ce se desfăşoară în mai multe etape.

Art. 29. – (1) Entitatea contractantă poate utiliza criterii de calificare atunci când aplică orice procedură de atribuire.
(2) Entitatea contractantă stabileşte criterii de selecţie în cadrul documentaţiei de atribuire atunci când aplică în cadrul procedurii de atribuire etapa de selecţie a candidaţilor.
(3) Criteriile de selecţie pot face referire numai la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică şi profesională.
(4) Criteriile de calificare şi de selecţie stabilite de entitatea contractantă sunt incluse în fişa de date a concesiunii, precum şi în anunţul de concesionare.
(5) Entitatea contractantă are obligaţia să precizeze în anunţul de concesionare şi în documentaţia de atribuire modalitatea de acordare a punctajului pe baza căruia se va realiza clasamentul candidaţilor, ori de câte ori urmează să realizeze o selecţie a acestora.
(6) Criteriile de calificare şi de selecţie care se regăsesc în caietul de sarcini/documentul descriptiv şi care nu sunt prevăzute în fişa de date a concesiunii/anunţul de concesionare sunt considerate clauze nescrise.

Art. 30. – (1) Entitatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de concesiune prin introducerea unor criterii minime de calificare, ce:

a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de concesiune ce urmează să fie atribuit;
b) sunt disproporţionate în raport cu valoarea şi obiectivele contractului de concesiune ce urmează a fi atribuit.

(2) Entitatea contractantă are dreptul de a impune ca criteriu minim de calificare, în raport cu situaţia economică şi financiară a ofertanţilor/candidaţilor, un anumit nivel al unor indicatori economici sau financiari, numai în cazul în care indicatorii respectivi au o legătură concretă cu un eventual risc de neîndeplinire a contractului.
(3) Entitatea contractantă are dreptul de a impune prin documentaţia de atribuire ca, în situaţia în care este depusă o ofertă de către operatori economici care participă în comun la procedura de atribuire, fiecare dintre aceştia să demonstreze îndeplinirea unui nivel al criteriilor referitoare la capacitatea economică şi financiară şi capacitatea tehnică şi profesională proporţional cu cota de implicare în executarea viitorului contract.
(4) Criteriile referitoare la capacitatea candidatului/ ofertantului, menţionate la art. 75 alin. (1) lit. b) din Lege, pot face referire numai la:

a) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale;
b) situaţia economică şi financiară;
c) capacitatea tehnică şi profesională.

(5) Entitatea contractantă nu are dreptul de a stabili criterii de calificare şi selecţie pentru subcontractanţii propuşi de ofertant/candidat în ofertă/solicitarea de participare, dar ia în considerare capacitatea subcontractanţilor propuşi pentru partea lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit, dacă sunt prezentate documente relevante în acest sens, conform dispoziţiilor art. 32.

Art. 31. – (1) Entitatea contractantă are dreptul de a solicita oricărui operator economic să prezinte documente relevante care să dovedească forma de înregistrare şi, după caz, de atestare ori apartenenţă din punct de vedere profesional, în conformitate cu cerinţele legale din ţara în care este stabilit operatorul economic.
(2) În procedurile de atribuire a contractelor de concesiune de servicii, în cazul în care este necesar ca operatorii economici să deţină o autorizaţie specială sau să fie membri ai unei anumite organizaţii pentru a putea presta serviciile în cauză în statul de origine, entitatea contractantă are dreptul de a solicita acestora să demonstreze că deţin o astfel de autorizaţie sau că sunt membri ai unei astfel de organizaţii.

Art. 32. – (1) Entitatea contractantă are dreptul de a solicita ofertantului/candidatului să transmită informaţii şi documente relevante referitoare la capacitatea tehnică şi profesională a subcontractanţilor propuşi, cu privire la partea/părţile din contract pe care aceştia urmează să le îndeplinească efectiv.
(2) În cazul în care din informaţiile şi documentele prezentate potrivit alin. (1) nu rezultă că subcontractantul propus are capacitatea tehnică şi profesională necesară pentru partea/părţile din contract pe care acesta urmează să le îndeplinească efectiv, entitatea contractantă respinge subcontractantul propus şi solicită ofertantului/candidatului înlocuirea acestuia şi prezentarea unui alt subcontractant propus care să aibă capacitatea tehnică şi profesională necesară pentru partea/părţile din contract pe care acesta urmează să le îndeplinească efectiv.

Art. 33. – (1) Entitatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentaţia de atribuire criterii privind situaţia economică şi financiară care sunt necesare şi adecvate pentru a se asigura că operatorii economici dispun de capacitatea economică şi financiară necesară pentru a executa contractul de concesiune şi pentru a fi protejată faţă de un eventual risc de neîndeplinire corespunzătoare a contractului de concesiune.
(2) Criteriile privind situaţia economică şi financiară stabilite de entitatea contractantă pot viza elemente cum ar fi:

a) un anumit nivel minim al cifrei de afaceri anuale, inclusiv o anumită cifră de afaceri minimă în domeniul obiectului contractului de concesiune;
b) anumite niveluri ale altor indicatori economico – financiari relevanţi, precum nivelul de lichiditate anuală.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) lit. a), cifra de afaceri minimă anuală impusă operatorilor economici poate depăşi limita prevăzută în cazuri temeinic justificate, precum cele legate de existenţa unor riscuri speciale aferente naturii lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul contractului de concesiune.
(4) În cazul prevăzut la alin. (3), entitatea contractantă indică în documentele concesiunii principalele motive care justifică o astfel de cerinţă.

Art. 34. – (1) Operatorul economic face dovada îndeplinirii criteriilor privind situaţia economică şi financiară, de regulă, prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente:

a) declaraţii sau extrase bancare corespunzătoare;
b) prezentarea situaţiilor financiare sau a extraselor din situaţiile financiare, în cazul în care publicarea situaţiilor financiare este prevăzută de legislaţia ţării în care este stabilit operatorul economic;
c) o declaraţie privind cifra totală de afaceri a operatorului economic şi, acolo unde este cazul, cifra de afaceri din domeniul de activitate care face obiectul contractului, pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare disponibile, în funcţie de data înfiinţării sau începerii activităţii operatorului economic, în măsura în care informaţiile privind cifrele de afaceri sunt disponibile.

(2) În cazul în care, din motive obiective şi justificate, operatorul economic nu este în măsură să prezinte una sau mai multe dintre informaţiile şi documentele prevăzute la alin. (1), operatorul economic are dreptul să demonstreze îndeplinirea criteriilor privind situaţia economică şi financiară prin orice alte informaţii şi documente apte să facă această dovadă.

Art. 35. – (1) Criteriile privind capacitatea tehnică şi profesională stabilite de entitatea contractantă pot viza în special existenţa unui nivel corespunzător de experienţă, prin raportare la contractele executate în trecut.
(2) Operatorul economic face dovada îndeplinirii criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente:

a) o listă a lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5 ani, însoţită de certificate de bună execuţie pentru lucrările cele mai importante; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, entitatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare lucrări relevante realizate cu mai mult de 5 ani în urmă;
b) o listă a concesiunilor de lucrări din care să rezulte că a fost realizată operarea contractului de concesiune de lucrări pentru o perioadă prestabilită de entitatea contractantă prin documentaţia de atribuire;
c) lista principalelor servicii prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor şi a beneficiarilor publici sau privaţi; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, entitatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare servicii relevante prestate cu mai mult de 3 ani în urmă;
d) o listă a concesiunilor de servicii din care să rezulte că a fost realizată operarea contractului de concesiune de servicii pentru o perioadă prestabilită de entitatea contractantă prin documentaţia de atribuire;
e) indicarea tehnicienilor sau a organismelor tehnice implicate, indiferent dacă fac sau nu parte din organizaţia operatorului economic, în special a celor care răspund de controlul calităţii şi, în cazul contractelor de concesiune de lucrări, a celor aflaţi la dispoziţia contractantului în vederea executării lucrărilor;
f) descrierea facilităţilor tehnice şi a măsurilor utilizate de operatorul economic în vederea asigurării calităţii şi a facilităţilor sale de studiu şi de cercetare;
g) precizarea sistemelor de management şi de trasabilitate din cadrul lanţului de aprovizionare pe care operatorul economic le va putea aplica pe parcursul executării contractului;
h) calificările educaţionale şi profesionale ale operatorului economic care prestează/operează rezultatul servicii/lor ori execută/operează rezultatul lucrări/lor sau ale personalului de conducere al operatorului economic;
i) precizarea măsurilor de management de mediu pe care operatorul economic le va putea aplica pe parcursul executării contractului de concesiune;
j) o declaraţie cu privire la utilajele, instalaţiile şi echipamentele tehnice la dispoziţia operatorului economic care prestează servicii ori execută lucrări pentru executarea contractului de concesiune;
k) precizarea părţii/părţilor din contractul de concesiune pe care operatorul economic intenţionează să o/le subcontracteze.

Art. 36. – (1) Situaţia economică şi financiară şi/sau capacitatea tehnică şi profesională a ofertantului/candidatului poate fi susţinută, dacă este cazul, şi de o altă persoană, în calitate de terţ susţinător, indiferent de natura relaţiilor juridice existente între ofertant/candidat şi persoana respectivă.
(2) În cazul în care ofertantul/candidatul îşi demonstrează situaţia economică şi financiară şi/sau capacitatea tehnică şi profesională invocând susţinerea acordată de unul sau mai mulţi terţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 76 – 78 din Lege, prin prezentarea unui angajament în acest sens din partea terţului/terţilor respectiv/respectivi, entitatea contractantă are obligaţia de a lua în considerare această susţinere pentru verificarea îndeplinirii de către ofertant/candidat a cerinţelor de calificare şi selecţie.
(3) Susţinerea acordată de unul sau mai mulţi terţi în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) şi (2) este luată în considerare cu condiţia ca ofertantul/candidatul să poată demonstra că dispune efectiv de resursele terţului/terţilor care acordă susţinerea, necesare pentru executarea contractului de concesiune în cauză.

Art. 37. – În cazul în care susţinerea acordată de unul sau mai mulţi terţi în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) se referă la asigurarea unor resurse care pot fi puse efectiv la dispoziţia ofertantului/candidatului, respectiv resurse financiare, materiale, umane, angajamentul de susţinere dat de terţ/terţi trebuie să prevadă care sunt resursele respective şi să specifice faptul că disponibilizarea acestora se realizează necondiţionat, în funcţie de necesităţile care apar pe parcursul îndeplinirii contractului de concesiune în cauză.

Art. 38. – (1) În cazul în care susţinerea acordată de unul sau mai mulţi terţi vizează îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie privind experienţa similară reflectată prin prezentarea unor liste de servicii/lucrări prestate/executate/operate într-o perioadă anterioară sau îndeplinirea unui nivel minim al cifrei de afaceri în domeniul de activitate aferent obiectului contractului de concesiune, angajamentul de susţinere dat de terţ/terţi trebuie să prevadă care sunt resursele/utilajele/personalul pe care terţul/terţii susţinător/susţinători le pune/pun la dispoziţia ofertantului/candidatului şi să specifice faptul că disponibilizarea acestora se va realiza necondiţionat, precizându-se şi modul concret în care va interveni în implementarea contractului, în funcţie de necesităţile care apar pe parcursul îndeplinirii acestuia.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), terţul/terţii care asigură susţinerea trebuie să depună în cadrul ofertei/solicitării de participare documente din care să rezulte propria experienţă similară şi/sau cifră de afaceri, corespunzător criteriilor de calificare şi selecţie prevăzute în documentaţia de atribuire.

Art. 39. – În scopul verificării îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie de către terţul/terţii care acordă susţinere, în conformitate cu dispoziţiile art. 76 alin. (1) din Lege, entitatea contractantă poate solicita terţului/terţilor susţinător/susţinători, oricând pe parcursul procesului de evaluare, documente şi informaţii suplimentare în legătură cu angajamentul de susţinere dat sau cu documentele prezentate, în situaţia în care există rezerve în ceea ce priveşte corectitudinea informaţiilor sau documentelor prezentate sau cu privire la posibilitatea de executare a obligaţiilor asumate prin respectivul angajament.

Art. 40. – În cazul în care contractantul întâmpină dificultăţi pe parcursul executării contractului de concesiune, iar susţinerea acordată de unul sau mai mulţi terţi vizează îndeplinirea criteriilor referitoare la capacitatea tehnică şi/sau profesională, terţul/terţii susţinător/susţinători este/sunt obligat/obligaţi să pună la dispoziţia contractantului resursele prevăzute în cuprinsul angajamentului de susţinere dat, necondiţionat şi fără întârziere, la primirea unei solicitări din partea contractantului.

Art. 41. – (1) În cazul în care contractantul întâmpină dificultăţi pe parcursul executării contractului de concesiune, iar susţinerea acordată de unul sau mai mulţi terţi vizează îndeplinirea criteriilor referitoare la situaţia economică şi financiară, entitatea contractantă poate solicita ca operatorul economic şi terţul/terţii susţinător/susţinători să răspundă în mod solidar pentru executarea contractului de concesiune.
(2) Entitatea contractantă prevede în clauzele contractuale cuprinse în documentaţia de atribuire dacă răspunderea operatorului economic şi terţului/terţilor susţinător/susţinători în legătură cu executarea contractului de concesiune, potrivit dispoziţiilor alin. (1), este solidară sau nu.

Art. 42. – (1) În situaţiile prevăzute la art. 37 şi 38 entitatea contractantă trebuie să includă în contractul de concesiune clauze specifice care să permită acesteia să urmărească orice pretenţie la daune pe care contractantul ar putea să o aibă împotriva terţului/terţilor susţinător/susţinători pentru nerespectarea obligaţiilor asumate prin angajamentul de susţinere ferm, cum ar fi, dar fără a se limita la, cesiunea drepturilor contractantului către entitatea contractantă, cu titlu de garanţie.
(2) Angajamentul de susţinere prezentat de terţul/terţii susţinător/susţinători în conformitate cu dispoziţiile art. 76 alin. (2) din Lege face parte integrantă din contractul de concesiune în legătură cu care s-a acordat susţinerea.

PARAGRAFUL 4
Criterii de atribuire

Art. 43. – (1) Entitatea contractantă are obligaţia de a preciza criteriul/criteriile ce va/vor fi utilizat/utilizate pentru atribuirea contractului de concesiune de lucrări sau de servicii în anunţul de concesionare.
(2) În aplicarea art. 87 din Lege, prin schimbarea ordinii importanţei criteriilor utilizate pentru atribuirea contractului de concesiune se înţeleg inclusiv situaţiile în care se modifică ponderile alocate respectivelor criterii şi/sau algoritmul de calcul utilizat pentru aplicarea acestora.
(3) Prin noua invitaţie de a prezenta oferte ce trebuie transmisă de entitatea contractantă în baza art. 87 alin. (2) din Lege pentru a informa potenţialii candidaţi/ofertanţi asupra modificărilor efectuate în conformitate cu alin. (2) se înţelege anunţul de tip erată la anunţul de concesionare iniţial.

Art. 44. – (1) În sensul art. 86 alin. (2) din Lege, atunci când stabileşte criteriile pentru atribuirea contractului de concesiune, entitatea contractantă nu are dreptul de a utiliza criterii care:

a) nu au o legătură directă cu obiectul contractului de concesiune de lucrări sau de concesiune de servicii care urmează să fie atribuit;
b) nu reflectă un avantaj real şi evident pe care entitatea contractantă îl poate obţine, în numele său sau al utilizatorilor finali, prin utilizarea criteriului respectiv.

(2) Ordinea importanţei, precum şi cerinţele stabilite pentru a permite verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de ofertanţi nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune.
(3) Pentru fiecare factor de evaluare entitatea contractantă are obligaţia de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect:

a) importanţa caracteristicii tehnice/funcţionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu şi/sau social ce poate fi punctat; sau
b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanţii le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv.

(4) Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune.

PARAGRAFUL 5
Stabilirea garanţiei de participare

Art. 45. – (1) Garanţia de participare are drept scop protejarea entităţii contractante faţă de riscul unui comportament necorespunzător al ofertantului pe toată perioada implicării sale în procedura de atribuire.
(2) Entitatea contractantă are dreptul de a solicita ofertanţilor constituirea garanţiei de participare.
(3) Fişa de date a concesiunii trebuie să conţină următoarele informaţii privind constituirea garanţiei de participare:

a) valoarea, ce nu poate depăşi 2% din valoarea estimată medie anuală a contractului de concesiune;
b) perioada de valabilitate care va fi cel puţin egală cu perioada minimă de valabilitate a ofertei, astfel cum a fost solicitată prin documentaţia de atribuire.

Art. 46. – (1) Garanţia de participare se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară ori de o societate de asigurări, care nu se află în situaţii speciale privind autorizarea ori supravegherea, în condiţiile legii.
(2) Garanţia de participare trebuie să fie constituită în suma şi pentru perioada de valabilitate prevăzute în documentaţia de atribuire.
(3) Garanţia trebuie să fie irevocabilă.
(4) Instrumentul de garantare trebuie să prevadă că plata garanţiei se va executa necondiţionat, respectiv la prima cerere a beneficiarului, pe baza declaraţiei acestuia cu privire la culpa persoanei garantate, şi se prezintă autorităţii contractante cel mai târziu la data şi ora limită de depunere a ofertelor.
(5) Entitatea contractantă nu are dreptul:

a) de a impune sau de a interzice prezentarea unui instrument de garantare emis de către o anumită societate bancară ori societate de asigurări, nominalizată în mod expres în documentaţia de atribuire;
b) de a limita posibilitatea de prezentare a instrumentelor de garantare numai la cele care sunt emise de către societăţi bancare sau numai la cele care sunt emise de către societăţi de asigurări.

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care valoarea garanţiei de participare este mai mică de 5.000 lei şi numai dacă în documentaţia de atribuire este prevăzută această posibilitate, garanţia de participare se poate constitui şi prin depunerea la casieria entităţii contractante a unei sume în numerar.
(7) În orice situaţie, dovada constituirii garanţiei de participare trebuie să fie prezentată, în original, cel mai târziu la data şi ora limită de depunere a ofertelor.

Art. 47. – Entitatea contractantă are obligaţia de a reţine garanţia de participare atunci când ofertantul se află în oricare dintre următoarele situaţii:

a) îşi retrage oferta în perioada de valabilitate a acesteia;
b) oferta sa fiind stabilită câştigătoare, refuză să semneze contractul de concesiune în perioada de valabilitate a ofertei.

Art. 48. – (1) Garanţia de participare, constituită de ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, precum şi de ofertanţii a căror ofertă nu a fost stabilită câştigătoare, se returnează de entitatea contractantă nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data semnării contractului de concesiune.
(2) În cazul în care entitatea contractantă se află, conform prevederilor art. 88 şi 89 din Lege, în situaţia de a anula procedura de atribuire, garanţia de participare se restituie după data expirării termenului de depunere a unei contestaţii cu privire la această decizie, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la această dată.
(3) După primirea comunicării prevăzute la art. 92 din Lege, ofertanţii ale căror oferte au fost declarate necâştigătoare au dreptul de a obţine eliberarea garanţiei de participare înainte de expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), dacă transmit entităţii contractante o solicitare în acest sens.

PARAGRAFUL 6
Stabilirea duratei concesiunii

Art. 49. – (1) Entitatea contractantă stabileşte, în cadrul documentaţiei de atribuire şi în contractul de concesiune, durata concesiunii, ce include şi perioada în care concesionarul va realiza lucrările şi va presta serviciile ce fac obiectul dreptului său de exploatare.
(2) Durata concesiunii trebuie să poată fi argumentată în baza elementelor prevăzute la alin. (3) şi trebuie asumată de entitatea contractantă prin strategia de contractare.
(3) Atunci când stabileşte durata concesiunii, entitatea contractantă trebuie să aibă în vedere evitarea restricţionării artificiale a accesului la competiţie, asigurarea unui nivel minim de profit ca urmare a exploatării într-o perioadă dată, asigurarea unui nivel rezonabil al preţurilor pentru prestaţiile care vor fi efectuate pe durata contractului şi a altor costuri ce urmează a fi suportate de către utilizatorii finali.

CAPITOLUL III
Desfăşurarea procedurii de atribuire

SECŢIUNEA 1 Reguli generale de participare şi desfăşurare a procedurilor de atribuire
SECŢIUNEA a 2 – a Reguli de publicitate şi transparenţă
SECŢIUNEA a 3 – a Derularea procedurilor de atribuire
SECŢIUNEA a 4 – a Oferta şi documentele însoţitoare
SECŢIUNEA a 5 – a Comisia de evaluare şi modul de lucru al acesteia
SECŢIUNEA a 6 – a Procesul de verificare şi evaluare
SECŢIUNEA a 7 – a Finalizarea procedurii de atribuire
SECŢIUNEA a 9 – a Dosarul concesiunii
SECŢIUNEA 1
Reguli generale de participare şi desfăşurare a procedurilor de atribuire

Art. 50. – Fără a afecta posibilitatea operatorilor economici de a depune ofertă alternativă sau de a oferta pe mai multe loturi diferite, ofertantul/candidatul nu are dreptul ca în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire:

a) să depună două sau mai multe candidaturi/oferte individuale şi/sau comune, sub sancţiunea excluderii din competiţie a tuturor candidaturilor/ofertelor în cauză;
b) să depună ofertă individuală/comună şi să fie nominalizat ca subcontractant în cadrul unei alte oferte, sub sancţiunea excluderii ofertei individuale sau, după caz, a celei în care este ofertant asociat.

Art. 51. – (1) Întreprinderile afiliate, aşa cum sunt definite la art. 33 alin. (3) din Lege, au dreptul de a participa în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire, dar numai în cazul în care participarea acestora nu este de natură să distorsioneze concurenţa.
(2) În situaţia în care, în cadrul unei proceduri de atribuire, două sau mai multe întreprinderi afiliate depun oferte separate, entitatea contractantă solicită ofertanţilor în cauză să demonstreze, prezentând documente relevante în acest sens, faptul că situaţia respectivă nu poate influenţa rezultatul procedurii de atribuire.
(3) În scopul verificării prevăzute la alin. (2), fiecare ofertant include în ofertă informaţii privind întreprinderile afiliate.
(4) În cazul în care dovezile şi clarificările transmise potrivit alin. (2) sunt insuficiente, ofertele depuse de respectivele întreprinderi afiliate sunt considerate inacceptabile.

SECŢIUNEA a 2 – a
Reguli de publicitate şi transparenţă

Art. 52. – Transmiterea spre publicare a anunţurilor prevăzute la art. 62 din Lege către operatorul SEAP se realizează numai prin mijloace electronice, prin utilizarea aplicaţiei disponibile la adresa de internet www.e-licitatie.ro şi numai de către entităţile contractante înregistrate.

Art. 53. – (1) În cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja publicate, entitatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, cu respectarea formatului – standard stabilit de Comisia Europeană prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1.986 al Comisiei din 11 noiembrie 2015 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunţurilor în domeniul achiziţiilor publice şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 842/2011.
(2) Anunţul de tip erată prevăzut la alin. (1) trebuie să fie publicat nu mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor sau cererilor de participare.
(3) Entitatea contractantă are obligaţia de a prelungi termenul – limită de depunere a ofertelor în cazul în care modificările prevăzute la alin. (1) conduc la ajustări/completări ale specificaţiilor tehnice care presupun timp suplimentar pentru reacţia potenţialilor ofertanţi, cu excepţia modificărilor substanţiale care conduc la anularea procedurii de atribuire deoarece:

a) afectează atât de mult elementele ce descriu contextul concesiunii astfel încât au ca efect schimbarea indicatorilor principali ce caracterizează rezultatul contractului ce urmează a fi atribuit, fapt ce afectează nivelul de competiţie sau schimbă piaţa de profil la care se adresează;
b) conduc la modificări substanţiale ale criteriilor de calificare şi selecţie, în sensul extinderii nivelului acestora sau introducerii unora noi, fapt ce determină restrângerea competiţiei sau favorizarea unor anumiţi operatori economici.

Art. 54. – Operatorul SEAP are obligaţia de a publica în SEAP anunţurile prevăzute la art. 62 din Lege în termen de o zi lucrătoare de la primirea confirmării din partea Oficiului pentru Publicaţii al Uniunii Europene cu privire la publicarea anunţului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dacă există această obligaţie.

SECŢIUNEA a 3 – a
Derularea procedurilor de atribuire

PARAGRAFUL 1 Licitaţia deschisă
PARAGRAFUL 2 Dialogul competitiv
PARAGRAFUL 3 Negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de concesionare
PARAGRAFUL 4 Procedura simplificată
PARAGRAFUL 5 Servicii sociale şi alte servicii specifice
PARAGRAFUL 1
Licitaţia deschisă

Art. 55. – Procedura de licitaţie deschisă se desfăşoară în una sau două etape şi se iniţiază prin publicarea electronică a unui anunţ de concesionare atât la nivel naţional în SEAP, cât şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, atunci când exista această obligaţie, conform art. 67 din Lege.

Art. 56. – Operatorul economic are obligaţia de a transmite oferta şi documentele de calificare la adresa indicată în anunţul de concesionare şi numai până la data şi ora – limită de depunere a ofertelor prevăzute în anunţul de concesionare.

Art. 57. – (1) Entitatea contractantă are obligaţia de a deschide ofertele la data, ora şi locul indicate în anunţul de concesiune.
(2) Orice ofertant are dreptul de a participa la deschiderea ofertelor.
(3) În cadrul şedinţei de deschidere nu este permisă respingerea niciunei oferte, cu excepţia celor care se încadrează în una dintre următoarele situaţii:

a) au fost depuse după data şi ora – limită de depunere sau la o altă adresă decât cele stabilite în anunţul de concesiune;
b) nu sunt însoţite de garanţia de participare astfel cum a fost solicitată în documentaţia de atribuire.

(4) Şedinţa de deschidere se finalizează printr-un proces – verbal semnat de membrii comisiei de evaluare, de experţii cooptaţi şi de reprezentanţii operatorilor economici, în care se consemnează modul de desfăşurare a şedinţei respective, aspectele formale constatate la deschiderea ofertelor, elementele principale ale fiecărei oferte.
(5) Comisia de evaluare are obligaţia de a transmite un exemplar al procesului – verbal de deschidere tuturor operatorilor economici participanţi la procedura de atribuire, indiferent dacă aceştia au fost sau nu prezenţi la şedinţa de deschidere.
(6) Orice decizie cu privire la calificarea/selecţia ofertanţilor/candidaţilor sau, după caz, cu privire la evaluarea ofertelor se adoptă de către comisia de evaluare în cadrul unor şedinţe ulterioare şedinţei de deschidere a ofertelor.
(7) Oferta depusă după data şi ora – limită de depunere a ofertelor sau la o altă adresă decât cea precizată în anunţul de concesionare se returnează fără a fi deschisă operatorului economic care a depus-o.

Art. 58. – (1) În cazul în care, în cadrul documentaţiei de atribuire, a fost prevăzută obligaţia îndeplinirii unor criterii de calificare şi selecţie, astfel cum sunt acestea prevăzute la art. 75 din Lege, comisia de evaluare are obligaţia verificării modului de îndeplinire a acestor criterii de către fiecare ofertant în parte.
(2) Pentru fiecare ofertant calificat, comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă atât din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implică.
(3) În urma finalizării fiecăreia dintre fazele de verificare prevăzute la alin. (1) şi (2), comisia de evaluare întocmeşte un raport intermediar, care se aprobă de conducătorul entităţii contractante, urmând să comunice fiecărui ofertant ce a fost respins, motivele care au stat la baza acestei decizii, iar celorlalţi li se aduce la cunoştinţă faptul că se trece la etapa următoare de verificare.

Art. 59. – (1) Pe parcursul analizării şi verificării documentelor prezentate de ofertanţi, comisia de evaluare are dreptul de a solicita oricând clarificări sau completări ale documentelor prezentate de aceştia pentru demonstrarea îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie sau pentru demonstrarea conformităţii ofertei cu cerinţele solicitate.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), comisia de evaluare transmite solicitarea de clarificări/completări la adresa/numărul de fax/adresa de e-mail menţionate de ofertant.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), ofertantul transmite răspunsul său la adresa şi prin modalitatea prevăzute în anunţul de concesionare.

Art. 60. – (1) În cazul în care procedura de licitaţie deschisă se desfăşoară în două etape în conformitate cu art. 51 alin. (3) din Lege, entitatea contractantă transmite o invitaţie la etapa de negociere care trebuie să cuprindă cel puţin:

a) referinţe privind anunţul de concesionare publicat;
b) data şi ora stabilite pentru demararea negocierilor;
c) adresa la care se derulează negocierile;
d) limba sau limbile în care se vor derula negocierile.

(2) Scopul negocierilor este de a îmbunătăţi oferta iniţială depusă de participanţii la negocieri şi de adaptare a acesteia la condiţiile concrete în care se va derula contractul de concesiune care urmează a fi atribuit. Comisia de evaluare are obligaţia să se asigure că oferta îmbunătăţită nu este de natură a aduce proiectului modificări de ordin tehnic, economic, social şi/sau de mediu, care nu au fost prevăzute în documentaţia de atribuire.
(3) La sfârşitul fiecărei întâlniri de negocieri, comisia de evaluare are obligaţia consemnării aspectelor discutate şi convenite într-un proces – verbal de şedinţă, care se semnează de către toţi participanţii la negocieri.

Art. 61. – (1) Negocierile în cadrul etapei a doua a procedurii de atribuire se derulează până în momentul în care fiecare participant la negocieri declară că oferta iniţială pe care a prezentat-o nu mai poate fi îmbunătăţită, fapt care se consemnează explicit în procesul – verbal de şedinţă.
(2) În cazul în care entitatea contractantă intenţionează să încheie negocierile, aceasta îi informează pe ofertanţii rămaşi în competiţie.
(3) După încheierea negocierilor, ofertanţii care au depus oferte admisibile şi care au participat la negocieri transmit oferte îmbunătăţite până la data şi ora – limită convenite de comun acord cu entitatea contractantă.
(4) Comisia de evaluare evaluează ofertele îmbunătăţite prevăzute la alin. (3) din punct de vedere tehnici şi financiar şi atribuie contractul de concesiune ofertantului a cărui ofertă a fost declarată câştigătoare, prin aplicarea criteriului de atribuire.

Art. 62. – (1) Oferta câştigătoare se stabileşte numai dintre ofertele admisibile şi numai pe baza criteriului de atribuire precizat în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire.
(2) Comisia de evaluare are obligaţia elaborării raportului procedurii de atribuire care se aprobă de către conducătorul entităţii contractante.
(3) Raportul procedurii se încarcă în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
(4) După aprobarea raportului procedurii de atribuire prevăzute la alin. (3), entitatea contractantă are obligaţia informării ofertanţilor cu respectarea prevederilor cap. IV secţiunea a 9 – a din Lege.
(5) Activitatea comisiei de evaluare încetează după elaborarea raportului procedurii de atribuire.

PARAGRAFUL 2
Dialogul competitiv

Art. 63. – (1) Procedura de dialog competitiv se desfăşoară în trei etape şi se iniţiază prin publicarea electronică a unui anunţ de concesionare atât la nivel naţional în SEAP, cât şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, atunci când există această obligaţie, conform art. 67 din Lege.
(2) În perioada cuprinsă între data publicării anunţului de concesionare şi data – limită de depunere a solicitărilor de participare, entitatea contractantă are obligaţia de a asigura oricărui operator economic posibilitatea de a obţine informaţii complete cu privire la condiţiile de participare la procedura de atribuire.

Art. 64. – Operatorul economic are obligaţia de a transmite oferta şi documentele de calificare la adresa indicată în anunţul de concesionare şi numai până la data şi ora – limită de depunere a ofertelor prevăzute de entitatea contractantă pentru fiecare etapă în parte.

Art. 65. – (1) În prima etapă a dialogului competitiv, comisia de evaluare stabileşte candidaţii selectaţi, aplicând în acest scop numai criteriile de selecţie prevăzute în anunţul de concesionare şi respectând metodologia de punctare prevăzută în fişa de date a concesiunii.
(2) După ce a finalizat selecţia candidaţilor, comisia de evaluare are obligaţia de a elabora un raport intermediar, care se aprobă de către conducătorul entităţii contractante.
(3) Entitatea contractantă are obligaţia de a informa toţi candidaţii în legătură cu rezultatul aplicării primei etape a procedurii de atribuire, imediat după obţinerea aprobării prevăzute la alin. (2).
(4) Raportul prevăzut la alin. (2) se încarcă în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.

Art. 66. – (1) Invitaţia de participare prevăzută la art. 59 alin. (1) din Lege trebuie să cuprindă cel puţin:

a) referinţe privind anunţul de concesionare publicat;
b) data şi ora stabilite pentru demararea dialogului;
c) adresa la care se derulează dialogul;
d) limba sau limbile în care se va derula dialogul.

(2) Etapa a doua a procedurii de dialog competitiv constă în organizarea de întâlniri cu fiecare candidat selectat, pe parcursul cărora se derulează un dialog cu scopul identificării soluţiilor/opţiunilor referitoare la aspectele tehnice, financiare, problemele legate de cadrul juridic şi orice alte elemente ale contractului de concesiune care urmează să fie atribuit.
(3) Pe parcursul dialogului, comisia de evaluare trebuie să discute şi să clarifice, în conformitate şi în limitele mandatului acordat de conducătorul entităţii contractante, elemente esenţiale cum ar fi:

a) identificarea responsabilităţilor de natură tehnică, financiară şi juridică ale concedentului şi ale concesionarului;
b) modul de distribuire a riscurilor între concesionar şi concedent;
c) modificarea, revizuirea sau adaptarea studiilor existente, în funcţie de condiţiile de realizare propuse de participanţii la dialog şi în măsura în care sunt agreate de entitatea contractantă;
d) identificarea clară a standardelor de performanţă, a facilităţilor, a echipamentelor care urmează să fie asigurate pe parcursul derulării contractului de concesiune, precum şi a cerinţelor de predare la sfârşitul perioadei de contract;
e) modul de efectuare a controlului şi identificarea mecanismelor de urmărire a costurilor, calităţii şi siguranţei prestaţiilor, a relaţiilor cu terţii, precum şi a altor cerinţe specifice de operare şi întreţinere;
f) aranjamentele alternative pentru cazurile în care concesionarul intră în stare de insolvenţă sau lichidare ori în cazul în care, din motive care nu ţin de voinţa părţilor, concesiunea încetează înainte de termen;
g) clauzele generale ale contractului care urmează să fie încheiat;
h) stabilirea categoriilor de bunuri accesorii;
i) alte obiective stabilite de entitatea contractantă.

(4) La sfârşitul fiecărei întâlniri, comisia de evaluare are obligaţia consemnării problemelor discutate şi aspectelor convenite într-un proces – verbal de şedinţă.
(5) Identificarea soluţiilor/opţiunilor se structurează în funcţie de necesităţile, obiectivele şi constrângerile entităţii contractante, astfel cum au fost acestea evidenţiate în documentaţia descriptivă.

Art. 67. – (1) După finalizarea fiecărei runde succesive de reducere a numărului de soluţii, comisia de evaluare are obligaţia de a elabora un raport intermediar, care se aprobă de către conducătorul entităţii contractante sau persoana desemnată în acest scop.
(2) Raportul intermediar prevăzut la alin. (1) se încarcă în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
(3) După aprobarea raportului intermediar prevăzut la alin. (1), entitatea contractantă are obligaţia informării participanţilor la dialog, cu respectarea prevederilor cap. IV secţiunea a 9 – a din Lege.
(4) Următoarea rundă de dialog se derulează numai cu participanţii rămaşi în competiţie după finalizarea rundei succesive organizate anterior.
(5) Participanţii rămaşi în competiţie în urma finalizării rundei succesive organizate anterior nu au dreptul ca, în cadrul rundelor următoare sau atunci când depun oferta finală, să modifice angajamentele asumate prin propunerile tehnice şi/sau financiare parţiale pe care le-au prezentat decât în sensul îmbunătăţirii acestora.

Art. 68. – (1) Etapa dialogului cu candidaţii selectaţi se poate desfăşura şi prin intermediul SEAP, printr-o modalitate securizată, accesibilă doar candidaţilor selectaţi, sau prin intermediul unei camere de date puse la dispoziţie de entitatea contractantă.
(2) În sensul alin (1), prin cameră de date se înţelege spaţiul, constituit în formă fizică sau virtuală, unde entitatea contractantă şi candidaţii selectaţi pot accesa toate documentele relevante în etapa a doua a procedurii de dialog competitiv.

Art. 69. – În cazul în care etapa a doua a procedurii de dialog competitiv nu se poate finaliza prin identificarea unei soluţii viabile, entitatea contractantă are dreptul de a anula procedura de atribuire, considerându-se implicit îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 89 alin. (1) lit. a) din Lege.

Art. 70. – (1) Invitaţia de participare la a treia etapă a procedurii de dialog competitiv, prevăzută la art. 60 alin. (8) din Lege, trebuie să cuprindă cel puţin:

a) referinţe privind anunţul de concesionare publicat;
b) data şi ora stabilite pentru depunerea ofertelor finale;
c) adresa la care se depun ofertele finale;
d) limba sau limbile în care se vor elabora ofertele.

(2) În cadrul etapei a treia a dialogului competitiv, ofertantul/ofertanţii trebuie să depună oferta/oferte pe baza soluţiei/soluţiilor identificate în cursul etapei anterioare, până la data şi ora – limită specificate în invitaţia de participare, astfel cum au fost stabilite de comun acord în cadrul etapei de dialog.

Art. 71. – (1) Comisia de evaluare analizează ofertele finale depuse de candidaţii rămaşi în urma etapei de dialog prin raportare la dispoziţiile documentaţiei de atribuire şi atribuie contractul de concesiune ofertei declarate câştigătoare, prin aplicarea criteriului de atribuire.
(2) Prevederile art. 62 alin. (2) – (5) se aplică în mod corespunzător.

PARAGRAFUL 3
Negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de concesionare

Art. 72. – (1) Înainte de iniţierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă, entitatea contractantă are obligaţia de a verifica întrunirea condiţiilor prevăzute la art. 64 şi 65 din Lege.
(2) Iniţierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă se realizează prin transmiterea unei invitaţii de participare la negocieri către unul sau, ori de câte ori este posibil, către mai mulţi operatori economici.
(3) În cadrul negocierii propriu – zise, entitatea contractantă negociază cu fiecare ofertant în parte.
(4) Prevederile art. 60 şi 61 se aplică în mod corespunzător.
(5) După finalizarea negocierilor, prevederile art. 62 alin. (2) – (5) se aplică în mod corespunzător.

PARAGRAFUL 4
Procedura simplificată

Art. 73. – (1) În cazul prevăzut la art. 11 alin. (2) din Lege, entitatea contractantă atribuie contractul de concesiune prin aplicarea procedurii simplificate, conform prezentului paragraf.
(2) Procedura simplificată se iniţiază prin publicarea în SEAP a unui anunţ de concesiune simplificat, însoţit de documentaţia de atribuire aferentă.
(3) Anunţul de participare simplificat conţine următoarele informaţii:

a) denumirea, adresa, numărul de telefon şi de fax, adresa de e-mail ale entităţii contractante;
b) tipul de contract de concesiune, precum şi denumirea serviciilor sau lucrărilor ce urmează a fi concesionate, însoţite de codul CPV aferent;
c) valoarea estimată;
d) termenul – limită de primire a ofertelor;
e) adresa la care se transmit ofertele, precum şi documentele de calificare, dacă este cazul;
f) limba sau limbile în care trebuie redactate ofertele;
g) perioada de timp în care ofertantul trebuie să îşi menţină oferta valabilă;
h) criteriul de atribuire a contractului de concesiune.

Art. 74. – (1) Entitatea contractantă are obligaţia de a stabili perioada de depunere a ofertelor în funcţie de complexitatea contractului de concesiune şi de cerinţele specifice, astfel încât operatorii economici interesaţi să beneficieze de un interval de timp adecvat şi suficient pentru elaborarea ofertelor şi pentru pregătirea documentelor de calificare şi selecţie.
(2) Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de atribuire.
(3) Prevederile art. 56 – 62 se aplică în mod corespunzător.

Art. 75. – În urma finalizării procedurii simplificate, entitatea contractantă are obligaţia de a publica în SEAP un anunţ de atribuire în termen de 15 zile de la data încheierii contractului de concesiune, precum şi orice modificare a contractului.

PARAGRAFUL 5
Servicii sociale şi alte servicii specifice

Art. 76. – Anunţurile prevăzute la art. 24 din Lege, inclusiv anunţurile corespunzătoare de tip erată, privind atribuirea unui contract de concesiune care are ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 3 la Lege, cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 11 alin. (1) din Lege, se transmit spre publicare de către entitatea contractantă prin mijloace electronice şi se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu respectarea formatului – standard stabilit de Comisia Europeană în temeiul dispoziţiilor art. 33 din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune.

SECŢIUNEA a 4 – a
Oferta şi documentele însoţitoare

Art. 77. – (1) Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire şi indică în cuprinsul acesteia care informaţii din propunerea tehnică şi/sau din propunerea financiară sunt confidenţiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală, în baza legislaţiei aplicabile.
(2) Riscurile transmiterii ofertei/solicitării de participare, inclusiv forţa majoră sau cazul fortuit, cad în sarcina operatorului economic care transmite respectiva ofertă/solicitare de participare.
(3) Oferta este compusă din propunere tehnică şi propunere financiară şi este însoţită de documentele de calificare şi/sau documentele care dovedesc îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie.

Art. 78. – (1) Oferta are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al conţinutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de către entitatea contractantă şi asumată de ofertant.
(2) Perioada de valabilitate a ofertelor, prevăzută în anunţul de concesionare/invitaţia de concesionare/anunţul de concesiune simplificat şi în documentaţia de atribuire, trebuie să fie stabilită astfel încât să cuprindă toate etapele până la momentul încheierii contractului de concesiune.
(3) Atunci când stabileşte perioada de valabilitate a ofertelor, entitatea contractantă trebuie să ia în considerare estimările privind perioada necesară pentru analiza şi evaluarea ofertelor, perioada necesară pentru verificările legate de aceste activităţi, precum şi perioada legală prevăzută pentru rezolvarea eventualelor contestaţii.
(4) Entitatea contractantă are obligaţia de a solicita prelungirea valabilităţii ofertelor, precum şi, după caz, a garanţiei de participare, în situaţii excepţionale care impun o astfel de prelungire, datorate extinderii neprevăzute a duratei procedurii de atribuire, în condiţiile Legii, precum şi ale Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

Art. 79. – (1) Operatorul economic are obligaţia de a depune oferta, precum şi celelalte documente la adresa şi până la data şi ora – limită pentru depunere stabilite în anunţul de concesionare.
(2) Oferta depusă la o altă adresă a entităţii contractante decât cea prevăzută în anunţul de concesionare sau după expirarea datei – limită pentru depunere menţionată în cuprinsul anunţului se returnează nedeschisă.
(3) Conţinutul ofertelor trebuie să rămână confidenţial până la data stabilită pentru deschiderea acestora, entitatea contractantă urmând a lua cunoştinţă de conţinutul respectivelor oferte numai după această dată.

SECŢIUNEA a 5 – a
Comisia de evaluare şi modul de lucru al acesteia

Art. 80. – (1) Entitatea contractantă are obligaţia de a desemna, pentru atribuirea fiecărui contract de concesiune de lucrări/servicii, persoanele responsabile pentru evaluarea ofertelor, care se constituie într-o comisie de evaluare.
(2) Membrii comisiei de evaluare trebuie să fie în număr impar şi se nominalizează, de regulă, din cadrul comisiei de coordonare şi supervizare prevăzute la art. 2.
(3) Entitatea contractantă desemnează, prin hotărâre, ordin sau decizie, preşedintele comisiei de evaluare dintre membrii acesteia.
(4) Entitatea contractantă are obligaţia de a nominaliza membri de rezervă pentru membrii comisiei de evaluare.
(5) Entitatea contractantă are dreptul de a înlocui un membru al comisiei de evaluare cu un membru de rezervă numai dacă persoana care urmează să fie înlocuită nu are posibilitatea, din motive obiective, de aşi îndeplini atribuţiile care rezultă din calitatea de membru al comisiei de evaluare.
(6) După producerea înlocuirii prevăzute la alin. (5), calitatea de membru al comisiei de evaluare este preluată de către membrul de rezervă care îşi exercită atribuţiile aferente până la finalizarea procedurii de atribuire.

Art. 81. – (1) În cazul în care evaluarea solicitărilor de participare/ofertelor necesită o expertiză aprofundată în domeniul concesiunilor ori de natură tehnică, financiară, juridică şi/sau privind aspectele contractuale specifice, autoritatea contractantă poate desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialişti externi, numiţi experţi cooptaţi, care desfăşoară activităţi independente sau care sunt puşi la dispoziţie de către furnizorii de servicii auxiliare achiziţiei.
(2) Experţii cooptaţi pot fi nominalizaţi odată cu numirea comisiei de evaluare sau ulterior, în funcţie de problemele specifice care ar putea impune expertiza acestora.
(3) În cazul în care experţii cooptaţi sunt desemnaţi pe parcursul procesului de evaluare, propunerea privind cooptarea acestora, precum şi justificarea necesităţii participării lor la procesul de evaluare este elaborată de comisia de evaluare.
(4) Experţii cooptaţi pentru probleme specifice nu au drept de vot în cadrul comisiei de evaluare, însă au obligaţia de a elabora un raport de specialitate cu privire la aspectele tehnice, financiare sau juridice, asupra cărora îşi exprimă punctul de vedere.
(5) Raportul de specialitate prevăzut la alin. (4) este destinat să faciliteze comisiei de evaluare adoptarea deciziilor în cadrul procesului de analiză a solicitărilor de participare/ofertelor şi de stabilire a ofertei/ofertelor câştigătoare.
(6) Experţii cooptaţi răspund profesional pentru conţinutul raportului de specialitate.
(7) Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu raportul de specialitate al experţilor cooptaţi prevăzuţi la alin. (4) au obligaţia de a-şi prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală care devine anexă la raportul procedurii de atribuire. În cadrul acestei note se justifică în mod documentat punctul de vedere al respectivilor membri, la un nivel similar cu exigenţele ce derivă din aplicarea prevederilor alin. (6).
(8) Raportul de specialitate se ataşează la raportul procedurii de atribuire şi devine parte a dosarului achiziţiei publice.

Art. 82. – (1) Comisia de evaluare are următoare atribuţii:

a) verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanţi/candidaţi, în cazul în care acestea au fost solicitate prin documentaţia de atribuire;
b) realizarea selecţiei candidaţilor, dacă este cazul;
c) realizarea dialogului cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;
d) realizarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de licitaţie deschisă în două etape şi în cazul procedurii de negociere fără publicare a anunţului de concesionare;
e) verificarea propunerilor tehnice prezentate de ofertanţi, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerinţelor minime din caietul de sarcini/documentul descriptiv;
f) verificarea propunerilor tehnice finale prezentate de ofertanţi;
g) verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanţi;
h) stabilirea ofertelor inacceptabile sau neconforme şi a motivelor care stau la baza încadrării ofertelor respective în fiecare dintre aceste categorii;
i) stabilirea ofertelor admisibile;
j) aplicarea criteriilor de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentaţia de atribuire, şi stabilirea ofertei câştigătoare;
k) emiterea propunerii de anulare a procedurii de atribuire, în cazurile prevăzute la art. 88 lit. b) şi art. 89 alin. (1) din Lege;
l) elaborarea proceselor – verbale aferente fiecărei şedinţe, a rapoartelor intermediare aferente fiecărei etape în cazul procedurilor cu mai multe etape şi a raportului procedurii de atribuire.

(2) Rapoartele intermediare şi raportul procedurii de atribuire se înaintează de către preşedintele comisiei de evaluare conducătorului entităţii contractante spre aprobare.
(3) În cazul în care nu aprobă rapoartele prevăzute la alin. (2), conducătorul entităţii contractante motivează în scris decizia sa şi poate, după caz:

a) returna raportul comisiei de evaluare spre corectare sau reevaluare parţială;
b) solicita o reevaluare completă, caz în care o nouă comisie de evaluare va fi numită.

(4) În situaţia în care entitatea contractantă aprobă raportul procedurii de atribuire fără a ţine cont de observaţiile formulate de observatorii ANAP în urma controlului ex – ante, cu privire la situaţiile prevăzute de art. 44 din Lege, Agenţia Naţională de Integritate este sesizată pentru identificarea încălcării regimului juridic al conflictelor de interese prin raportare la dispoziţiile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare, în termen de 5 zile de la semnarea raportului procedurii de atribuire. Odată cu sesizarea, Agenţiei Naţională de Integritate îi este transmisă şi documentaţia completă privind atribuirea contractului.

Art. 83. – (1) Pe parcursul desfăşurării procesului de evaluare, membrii comisiei de evaluare şi experţii cooptaţi au obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra conţinutului ofertelor/solicitărilor de participare, precum şi asupra oricăror altor informaţii prezentate de către candidaţi/ofertanţi în procedura de atribuire.
(2) Încălcarea angajamentelor referitoare la confidenţialitate se sancţionează conform legii.
(3) Cu excepţia şedinţei de deschidere a ofertelor menţionate la art. 57 alin. (1), la întrunirile comisiei de evaluare au dreptul de a participa numai membrii acesteia şi, după caz, experţii externi cooptaţi şi persoane împuternicite de către ANAP, după caz.
(4) Membrii comisiei de evaluare şi experţii externi cooptaţi au obligaţia de a respecta regulile de evitare a conflictului de interese prevăzute în secţiunea a 3 – a a cap. III din Lege.

Art. 84. – (1) Comisia de evaluare şi experţii cooptaţi au obligaţia de a semna pe propria răspundere o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate prin care se angajează să respecte prevederile art. 41 din Lege şi prin care confirmă că nu se află într-o situaţie care implică existenţa unui conflict de interese.
(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) trebuie semnată de membrii comisiei de evaluare înainte de preluarea atribuţiilor specifice, după data şi ora – limită pentru depunerea solicitărilor de participare/ofertelor şi conţine următoarele date de identificare:

a) numele şi prenumele;
b) data şi locul naşterii;
c) domiciliul actual;
d) codul numeric personal.

(3) În cazul în care unul dintre membrii desemnaţi în comisia de evaluare sau unul dintre experţii cooptaţi constată că se află într-o situaţie de conflict de interese, atunci acesta are obligaţia de a solicita de îndată înlocuirea sa din componenţa comisiei respective cu o altă persoană.
(4) Situaţiile privind conflictul de interese pot fi sesizate entităţii contractante şi de către terţi.
(5) În cazul în care sunt sesizate astfel de situaţii, entitatea contractantă are obligaţia de a verifica cele semnalate şi, dacă este cazul, de a adopta măsurile necesare pentru evitarea/remedierea oricăror aspecte care pot determina apariţia unui conflict de interese.

Art. 85. – (1) Modul de lucru al comisiei de evaluare este stabilit de comun acord între membrii acesteia, urmând a se avea în vedere calendarul estimativ de aplicare a procedurii de atribuire şi perioada solicitată pentru valabilitatea ofertelor.
(2) Membrii comisiei de evaluare au dreptul de a analiza şi evalua documentele depuse de ofertanţi/candidaţi individual şi/sau în şedinţe comune.
(3) Deciziile comisiei de evaluare se iau cu votul a cel puţin 2/3 dintre membrii săi votanţi.
(4) Fiecare decizie a comisiei de evaluare este fundamentată prin identificarea elementelor concrete ale solicitării de participare/ofertelor în raport cu cerinţele definite prin documentele concesiunii şi prevederile legale.
(5) În cazul procesului de selecţie a candidaţilor sau stabilirii ofertei câştigătoare pe bază de punctaj, votul membrilor comisiei de evaluare se reflectă prin punctajul individual acordat fiecărei solicitări de participare/oferte în parte. Fiecare punctaj individual este însoţit de o justificare scrisă.
(6) În cazul în care se ajunge în situaţia ca prevederile alin. (3) să nu fie respectate din cauza unor eventuale divergenţe de păreri între membrii comisiei de evaluare sau când există o diferenţă considerabilă între punctajele acordate de aceştia în cazul prevăzut la alin. (5), preşedintele comisiei de evaluare solicită reanalizarea punctelor de divergenţă, în scopul finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor şi de stabilire a ofertei câştigătoare.
(7) Procesul de reanalizare a punctelor de divergenţă se consemnează într-un proces – verbal, justificându-se opiniile contrare.
(8) În cazul în care, în situaţia prevăzută la alin. (6), comisia de evaluare nu ajunge la un acord, decizia finală se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
(9) Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptată potrivit dispoziţiilor alin. (8) au obligaţia de a-şi prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală care devine anexă la raportul procedurii de atribuire.

SECŢIUNEA a 6 – a
Procesul de verificare şi evaluare

Art. 86. – (1) În cazul în care, în cadrul documentaţiei de atribuire, a fost prevăzută obligaţia îndeplinirii unor criterii de calificare şi selecţie formulate în baza criteriilor prevăzute la cap. IV secţiunea a 5 – a paragraful 3 din Lege, comisia de evaluare are obligaţia verificării modului de îndeplinire a acestora de către fiecare ofertant/candidat în parte prin analizarea conţinutului documentelor privind calificarea.
(2) Comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă atât din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implică.
(3) În condiţiile art. 93 alin. (2) din Lege, eventualele neconcordanţe cu privire la îndeplinirea condiţiilor de formă ale garanţiei de participare, inclusiv cele privind cuantumul şi valabilitatea, se vor clarifica de către comisia de evaluare cu ofertanţii în maximum 3 zile lucrătoare de la data – limită de depunere a ofertelor, sub sancţiunea respingerii ofertei ca inacceptabilă.

Art. 87. – (1) Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul – limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia.
(2) Comisia de evaluare, înainte de a lua o decizie de respingere a candidaturii/ofertei în baza art. 89 alin. (2) lit. e), solicită clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate iniţial de candidat/ofertant/subcontractant/terţ susţinător cu privire la neîncadrarea în prevederile art. 44 alin. (1) lit. d) şi e) din Lege.
(3) Comisia de evaluare va stabili termenul – limită în funcţie de volumul şi complexitatea clarificărilor şi completărilor formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte. Termenul astfel stabilit va fi, de regulă, de minimum 3 zile lucrătoare.
(4) Comunicarea prevăzută la alin. (1) transmisă către candidat/ofertant trebuie să fie clară şi să definească în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare.
(5) În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei/solicitării de participare, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa este considerată inacceptabilă.
(6) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispoziţiilor alin. (1) conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa este considerată neconformă.
(7) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (4), oferta nu este considerată neconformă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una dintre categoriile de mai jos:

a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau
b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a preţului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire.

(8) Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care au la bază erori materiale evidente şi care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce în realitate la depunerea unei noi oferte.
(9) O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică minoră a ofertei iniţiale în următoarele situaţii:

a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligaţii ale entităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice;
b) în urma corectării respectivei abateri/omisiuni, se constată că s-ar schimba clasamentul ofertanţilor;
c) modificarea ar presupune o diminuare calitativă în comparaţie cu oferta iniţială;
d) modificarea vizează o parte din ofertă pentru care documentaţia de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanţii să se abată de la cerinţele exacte ale respectivei documentaţii, iar oferta iniţială nu a fost în conformitate cu aceste cerinţe.

(10) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (4), oferta nu este considerată neconformă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa financiară reprezintă erori aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate cu ajutorul principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, elementele propunerii financiare urmând a fi corectate, implicit alături de preţul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente, pe baza datelor/informaţiilor care sunt cunoscute de către toţi participanţii, deoarece sunt prevăzute în legislaţia aplicabilă, documentaţia de atribuire şi/sau în alte documente prezentate de ofertant.
(11) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea erorilor aritmetice, oferta sa este considerată neconformă.

Art. 88. – (1) Comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de formă cu privire la oferta acestuia.
(2) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu corectarea viciilor de formă, oferta sa este considerată neconformă.
(3) În sensul dispoziţiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire.

Art. 89. – (1) Comisia de evaluare are obligaţia de a respinge ofertele inacceptabile şi neconforme.
(2) În condiţiile art. 93 alin. (2) din Lege, oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situaţii:

a) se încadrează în categoria celor prevăzute la art. 86 alin. (3);
b) a fost depusă de un ofertant care nu îndeplineşte una sau mai multe dintre criteriile de calificare stabilite în documentaţia de atribuire;
c) constituie o alternativă la prevederile caietului de sarcini sau ale documentului descriptiv, alternativă care nu poate fi luată în considerare deoarece în anunţul de concesiune nu este precizată în mod explicit posibilitatea depunerii unor oferte alternative, iar respectiva ofertă alternativă nu respectă cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv;
d) nu asigură respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condiţiile specifice de muncă şi de protecţie a muncii, atunci când această cerinţă este formulată în condiţiile art. 38 din Lege;
e) oferta este depusă cu nerespectarea prevederilor art. 44 alin. (1) lit. d) şi e) din Lege, raportat la data – limită stabilită pentru depunerea cererilor de participare/ofertelor şi/sau oricând pe parcursul evaluării acestora;
f) ofertantul refuză să prelungească perioada de valabilitate a ofertei şi a garanţiei de participare;
g) în cazul în care unei oferte îi lipseşte una dintre cele două componente, aşa cum sunt precizate la art. 5 alin. (1) lit. w) din Lege.

(3) În condiţiile art. 93 alin. (3) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii:

a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini sau ale documentului descriptiv;
b) conţine propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit entitatea contractantă în cadrul documentaţiei de atribuire, care sunt în mod evident dezavantajoase pentru aceasta din urmă, iar ofertantul, deşi a fost informat cu privire la respectiva situaţie, nu acceptă renunţarea la clauzele respective;
c) propunerea financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice, ceea ce ar putea conduce la executarea defectuoasă a contractului, sau constituie o abatere de la legislaţia incidentă, alta decât cea în domeniul concesiunilor de lucrări şi concesiunilor de servicii.

(4) Ofertele care nu au fost respinse de comisia de evaluare în urma verificării şi evaluării reprezintă oferte admisibile.
(5) Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare dintre ofertele admisibile.

Art. 90. – (1) Evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea, pentru fiecare ofertă în parte, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în documentaţia de atribuire.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), comisia de evaluare trebuie să întocmească clasamentul pe baza căruia se stabileşte oferta câştigătoare în ordinea descrescătoare a punctajului acordat.

SECŢIUNEA a 7 – a
Finalizarea procedurii de atribuire

Art. 91. – (1) Entitatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de concesiune cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, pe baza propunerii tehnice şi a propunerii financiare cuprinse în respectiva ofertă.
(2) În cazul în care entitatea contractantă nu poate încheia contractul de concesiune cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, ca urmare a faptului că ofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul, aceasta are obligaţia să declare câştigătoare oferta clasată pe locul doi, în condiţiile în care aceasta există şi este admisibilă.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), în condiţiile în care nu există o ofertă admisibilă clasată pe locul doi, entitatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a contractului de concesiune, în conformitate cu dispoziţiile art. 89 alin. (1) din Lege.

Art. 92. – Refuzul nejustificat al ofertantului declarat câştigător de a semna contractul de concesiune este asimilabil situaţiei prevăzute la art. 81 alin. (1) lit. f) din Lege.

Art. 93. – (1) În situaţia în care entitatea contractantă anulează procedura de atribuire, în conformitate cu dispoziţiile art. 89 alin. (1) din Lege, aceasta are obligaţia de a comunica în scris tuturor participanţilor la procedura de atribuire, în cel mult 3 zile lucrătoare de la data anulării, motivul care a determinat decizia de anulare, precum şi încetarea obligaţiilor asumate de ofertanţi prin depunerea ofertelor sau a solicitărilor de participare.
(2) Entitatea contractantă nu are dreptul să adopte nicio măsură cu scopul de a crea circumstanţe artificiale de anulare a procedurii de atribuire.

Art. 94. – (1) La încheierea contractului de concesiune, următoarele documente devin parte integrantă a contactului de concesiune, sub formă de anexe:

a) caietul de sarcini sau documentul descriptiv, după caz, inclusiv clarificările şi/sau măsurile de remediere aduse până la depunerea ofertelor ce privesc aspectele tehnice şi financiare;
b) oferta, respectiv propunerea tehnică şi propunerea financiară, inclusiv clarificările din perioada de evaluare;
c) angajamentul ferm de susţinere din partea unui terţ, dacă este cazul;
d) contractele cu subcontractanţii, în măsura în care în contractul de concesiune este reglementat un mecanism de efectuare de către entitatea contractantă a plăţilor corespunzătoare părţii/părţilor din contract îndeplinite de către subcontractanţii propuşi în ofertă;
e) acordul de asociere, dacă este cazul.

(2) În cazul în care, pe parcursul executării contractului de concesiune, se constată că anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv, prevalează prevederile specificaţiilor tehnice sau documentului descriptiv.

Art. 95. – (1) În temeiul contractului de concesiune, concesionarul dobândeşte dreptul de a exploata, în tot sau în parte, rezultatul lucrărilor sau de a presta serviciile care fac obiectul contractului, potrivit obiectivelor şi standardelor de calitate stabilite de concedent. Concesionarul are dreptul de a folosi şi de a culege fructele bunurilor ce fac obiectul concesiunii, potrivit naturii bunului şi scopului stabilit de părţi prin contractul de concesiune.
(2) În temeiul contractului de concesiune, concesionarul are obligaţia de a asigura exploatarea eficace, în regim de continuitate şi permanenţă, a lucrărilor sau a serviciilor care fac obiectul concesiunii, în conformitate cu cerinţele şi destinaţia impuse de concedent.

Art. 96. – (1) Scopul principal al contractului este să asigure, pe baza unei gestionări optime, efectuarea la un nivel corespunzător a activităţilor, la preţuri accesibile pentru utilizatorii finali, precum şi întreţinerea şi dezvoltarea oricăror bunuri de retur încredinţate concesionarului pentru efectuarea respectivelor activităţi. În acest sens, indiferent de modul de distribuire a riscurilor, modul de recuperare a costurilor de către concesionar trebuie stabilit astfel încât sa îl determine pe acesta să depună toate diligenţele necesare pentru reducerea costurilor respective.
(2) Modul în care se realizează recuperarea costurilor de către concesionar trebuie să includă, în mod obligatoriu, preluarea celei mai mari părţi din riscurile de operare aferente contractului de concesiune.
(3) Concedentul nu se obligă la plata niciunei sume de bani dacă prin contract se stabileşte faptul că riscul de operare este preluat integral de concesionar. În cazul în care contractul de concesiune conţine clauze în acest sens, concedentul are dreptul de a primi o redevenţă care poate fi stabilită la un nivel fix sau într-un anumit procent din cuantumul veniturilor încasate de concesionar de la utilizatorii finali ca urmare a activităţilor realizate.
(4) Fără a afecta prevederile alin. (3), în cazul în care riscul de operare este distribuit între concedent şi concesionar, prin contractul de concesiune trebuie să se stabilească în mod explicit contribuţia financiară a concedentului pe parcursul derulării contractului, precum şi alte angajamente ale acestuia, ca sprijin complementar.
(5) În sensul alin. (1), prin bunuri de retur se înţelege totalitatea bunurilor care au fost puse la dispoziţia concesionarului de către entitatea contractantă, în scopul executării lucrărilor sau furnizării serviciilor care fac obiectul contractului de concesiune şi care revin de plin drept, gratuit şi libere de orice sarcini concedentului la încetarea contractului de concesiune.

Art. 97. – (1) Contractul de concesiune trebuie să cuprindă clauze prin care se stabileşte în mod explicit modul de distribuire a riscurilor pe întreaga durată a acestuia.
(2) Concedentul nu are dreptul ca, pe parcursul îndeplinirii contractului de concesiune, să accepte sau să solicite modificări ale clauzelor contractuale care ar avea ca efect o diminuare a responsabilităţilor concesionarului în asemenea măsură încât cea mai mare parte a riscurilor să fie redistribuită concedentului.

Art. 98. – (1) Entitatea contractantă trebuie să elaboreze mecanismul de plată, care trebuie specificat în cadrul unui contract de concesiune, astfel încât să se asigure că proiectul este bancabil şi să se constituie într-un stimulent pentru concesionar, astfel încât acesta să îndeplinească obiectivele proiectului stabilite de către entitatea contractantă.
(2) În sensul alin. (1), mecanismul de plată trebuie să reflecte alocarea riscurilor în cadrul concesiunii şi trebuie să reprezinte o modalitate de remunerare pentru concesionar pentru serviciile furnizate în cadrul proiectului de concesiune.
(3) În cazul contractelor de concesiune de lucrări în care plata pentru utilizarea activelor ce fac obiectul contractului, inclusiv cele rezultate în urma implementării acestuia, se face direct de către utilizatorii finali, entitatea contractantă stabileşte un mecanism de plată bazat pe nivelul cererii.
(4) În cazul modalităţilor şi proiectelor de transport, care pot fi viabile din punct de vedere economic, dar nu şi din punct de vedere financiar, precum şi al altor servicii publice sau municipale, se foloseşte un mecanism de plată bazat pe plăţi de disponibilitate, ale cărui componente şi elemente sunt detaliate în anexele nr. 2 şi 3.
(5) În sensul alin. (4), prin plăţi de disponibilitate se înţelege plăţile făcute de entitatea contractantă către concesionar, condiţionate de respectarea, pe întreaga durată a proiectului, a unor parametri de performanţă şi calitate, clar determinaţi şi măsurabili, ai lucrării/serviciului care face obiectul contractului de concesiune,

Art. 99. – (1) Concedentul trebuie să definească prin contractul de concesiune nivelul de performanţă şi de calitate al activităţilor pe care concesionarul urmează să le efectueze, precum şi modul în care acesta trebuie să răspundă în eventuale situaţii de urgenţă, stabilind în acest sens indicatori relevanţi şi măsurabili pe baza cărora se va realiza verificarea modului de respectare a obligaţiilor contractuale.
(2) Clauzele contractuale trebuie să prevadă dreptul concedentului de a verifica îndeplinirea cerinţelor de performanţă şi calitate a activităţilor realizate de concesionar, asigurându-se în acest sens inclusiv dreptul de a verifica documente relevante cu privire la aceste aspecte.
(3) Clauzele contractuale trebuie să prevadă, de asemenea, modul în care concesionarul se obligă să prezinte concedentului rapoarte periodice sau la solicitarea acestuia din urmă, cu privire la modul de realizare a anumitor parametri pe parcursul derulării contractului.

Art. 100. – (1) În contractul de concesiune trebuie precizată procedura legală prin care, la momentul începerii proiectului, se realizează punerea la dispoziţia concesionarului a infrastructurii sau a oricăror bunuri ce vor fi utilizate în derularea concesiunii şi faptul că lista acestora se constituie în anexe ale contractului de concesiune.
(2) Contractul de concesiune trebuie să stabilească distincţia dintre bunurile de retur şi bunurile proprii, precum şi regimul juridic al acestora.
(3) Contractul de concesiune trebuie să precizeze, de asemenea, procedura legală prin care, la momentul finalizării proiectului, se realizează transferul obiectului concesiunii de la concesionar la concedent.

SECŢIUNEA a 9 – a
Dosarul concesiunii

Art. 101. – (1) Dosarul concesiunii trebuie să cuprindă documentele întocmite/primite de autoritatea/entitatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fără a se limita la următoarele:

a) strategia de contractare;
b) anunţul de intenţie şi dovada transmiterii acestuia spre publicare, dacă este cazul;
c) anunţul de concesionare şi dovada transmiterii acestuia spre publicare;
d) erata, dacă este cazul;
e) documentaţia de atribuire;
f) decizia/dispoziţia/ordinul de numire a comisiei de evaluare şi, după caz, a experţilor cooptaţi;
g) declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate;
h) procesul – verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor;
i) formularele de ofertă depuse în cadrul procedurii de atribuire;
j) solicitările de clarificări, precum şi clarificările transmise/primite de entitatea contractantă;
k) rapoartele intermediare, după caz;
l) procesele – verbale de evaluare, negociere, după caz;
m) raportul procedurii de atribuire, precum şi anexele la acesta;
n) dovada comunicărilor privind rezultatul procedurii;
o) contractul de concesiune semnat şi, după caz, actele adiţionale;
p) anunţul de atribuire şi dovada transmiterii acestuia spre publicare;
q) contestaţiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, însoţite de deciziile motivate pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, dacă este cazul;
r) hotărâri ale instanţelor de judecată referitoare la procedura de atribuire, dacă este cazul;
s) documentele referitoare la funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de concesiune, dacă este cazul;
t) certificate/documente ale altor ofertanţi numai dacă, în cadrul procesului de evaluare, au fost adoptate decizii de respingere a respectivelor oferte care s-au bazat pe informaţiile din respectivele certificate/documente;
u) anunţul privind valoarea finală a contractului de concesiune şi dovada transmiterii acestuia spre publicare, precum şi documentele aferente pe care se întemeiază valoarea finală a contractului;
v) documentul constatator care conţine informaţii referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către contractant;
w) decizia de anulare a procedurii de atribuire, dacă este cazul.

(2) În sensul alin. (1) lit. m), entitatea contractantă are obligaţia de a întocmi raportul procedurii de atribuire pentru fiecare contract de concesiune atribuit.
(3) Raportul procedurii de atribuire prevăzut la alin. (2) trebuie să cuprindă cel puţin următoarele documente/informaţii:

a) denumirea şi adresa entităţii contractante, obiectul şi valoarea contractului de concesiune;
b) dacă este cazul, rezultatele procesului de calificare şi/sau selecţie a candidaţilor/ofertanţilor şi/sau reducerea numărului acestora pe parcursul procedurii de atribuire;
c) denumirea ofertantului declarat câştigător şi motivele pentru care oferta acestuia a fost desemnată câştigătoare;
d) partea/părţile din contractul de concesiune pe care ofertantul declarat câştigător intenţionează să o/le subcontracteze unor terţi şi denumirea subcontractanţilor;
e) justificarea motivelor privind alegerea procedurii de atribuire, în cazul aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de concesionare;
f) justificarea motivelor pentru care entitatea contractantă a decis anularea procedurii de atribuire;
g) atunci când este cazul, conflictele de interese identificate şi măsurile luate în acest sens.

(4) Informaţiile care fac obiectul alin. (3) lit. b) sunt următoarele:

a) denumirea candidaţilor sau ofertanţilor calificaţi şi/sau selectaţi şi motivele care au stat la baza acestor decizii;
b) denumirea candidaţilor sau ofertanţilor respinşi şi motivele respingerii.

CAPITOLUL IV
Executarea contractului de concesiune

SECŢIUNEA 1 Subcontractarea
SECŢIUNEA a 2 – a Modificarea contractului de concesiune
SECŢIUNEA a 3 – a Finalizarea contractului de concesiune
SECŢIUNEA 1
Subcontractarea

Art. 102. – (1) În aplicarea prevederilor art. 97 din Lege, entitatea contractantă are obligaţia de a stabili clauze contractuale obligatorii privind cesiunea de creanţă legată de partea/părţile din contract care sunt îndeplinite de către subcontractanţi, după începerea operării contractului de concesiune.
(2) În vederea determinării valorii creanţei, ofertantul are obligaţia de a cuprinde în oferta sa denumirea subcontractanţilor şi datele de contact ale acestora, partea/părţile din contract care urmează a fi îndeplinite de către aceştia, valoarea la care se ridică partea/părţile respective, precum şi acordul subcontractanţilor cu privire la aceste aspecte.
(3) Prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile în cazul contractelor de concesiune care nu prevăd o plată de disponibilitate pe parcursul derulării acestora.

SECŢIUNEA a 2 – a
Modificarea contractului de concesiune

Art. 103. – Nu este permisă modificarea valorii unui contract de concesiune în conformitate cu dispoziţiile art. 100 din Lege în aşa fel încât noua valoare rezultată în urma respectivei modificări să depăşească pragurile prevăzute de Lege sau de prezentele norme metodologice pentru publicarea unui anunţ de concesionare sau a unui anunţ de participare simplificat, în conformitate cu dispoziţiile Legii sau ale normelor metodologice, sau să fi impus organizarea unei alte proceduri de atribuire decât cea aplicată pentru atribuirea contractului de concesiune respectiv.

Art. 104. – (1) Entitatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ privind valoarea finală a contractului de concesiune, în termen de 30 de zile de la încetarea contractului de concesiune.
(2) Anunţul privind valoarea finală a contractului de concesiune se publică în SEAP.

SECŢIUNEA a 3 – a
Finalizarea contractului de concesiune

Art. 105. – (1) Contractul trebuie să prevadă situaţiile în care acesta poate înceta, după cum urmează:

a) la expirarea duratei stabilite conform angajamentelor din oferta prezentată de concesionar şi a clauzelor contractuale specifice;
b) în cazul constatării unor abateri grave ale concesionarului de la îndeplinirea obligaţiilor contractuale, prin rezilierea unilaterală de către concedent şi cu plata unei despăgubiri în sarcina concesionarului;
c) în cazul constatării unor abateri grave ale concedentului de la îndeplinirea obligaţiilor contractuale, prin rezilierea unilaterală de către concesionar şi cu plata unei despăgubiri în sarcina concedentului;
d) în cazul în care interesul naţional sau local o impune, prin denunţarea unilaterală de către concedent, dar numai cu plata de despăgubiri juste şi prealabile în sarcina concedentului;
e) în cazuri de forţă majoră sau caz fortuit, când concesionarul se află în imposibilitatea de a continua contractul, prin renunţare fără plata unei despăgubiri.

(2) Suplimentar prevederilor alin. (1) lit. b), contractul de concesiune trebuie să conţină proceduri adecvate de rezolvare a neconformităţilor în îndeplinirea cerinţelor de performanţă şi calitate stabilite potrivit art. 99 alin. (1), inclusiv penalităţi aplicabile în cazul constatării unor astfel de neconformităţi, până la corectarea acestora.

Art. 106. – (1) Părţile vor stabili în mod obligatoriu mecanismele de soluţionare a divergenţelor care pot să apară pe parcursul derulării contractului şi instanţele învestite cu soluţionarea acestor diferende.
(2) Părţile pot insera în contract clauza compromisorie care atribuie competenţa de soluţionare a litigiilor izvorâte din executarea contractului instanţelor arbitrale.

Art. 107. – (1) Concedentul are obligaţia de a elibera concesionarului documente constatatoare care conţin informaţii referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către acesta şi a eventualelor prejudicii, în termen de 14 zile de la data finalizării contractului respectiv.
(2) În situaţia prevăzută la art. 92, documentul constatator se emite în termen de 14 zile de la data la care ar fi trebuit încheiat contractul de concesiune, dacă ofertantul nu ar fi refuzat semnarea acestuia, sau de la data de la care a fost reziliat acesta, în situaţia în care există contract semnat.
(3) Entitatea contractantă are următoarele obligaţii:

a) să elibereze un exemplar al documentului constatator contractantului;
b) să păstreze un exemplar la dosarul concesiunii.

(4) Documentele constatatoare emise de către entitatea contractantă în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2) pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Documentele constatatoare emise de către entitatea contractantă în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2) se publică în SEAP, după expirarea termenelor de contestare prevăzute de Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(6) Entitatea contractantă poate emite document constatator unui subcontractant la solicitarea acestuia şi numai în cazul prezentării contractului de subcontractare şi a recepţiilor aferente.
(7) Atunci când ia decizia de respingere a unui candidat/ofertant, pe baza unui document constatator, comisia de evaluare are obligaţia de a analiza dacă acesta reflectă îndeplinirea condiţiilor cumulative prevăzute la art. 81 alin. (1) lit. f) din Lege.

Art. 108. – Atunci când o entitate contractantă care atribuie contracte de concesiune apreciază că sunt întrunite condiţiile necesare aplicării art. 35 din Lege, aceasta are obligaţia de a solicita Comisiei Europene să decidă, pentru activitatea relevantă pe care respectiva entitate contractantă o desfăşoară, cu privire la aplicabilitatea acelui articol, în condiţiile şi conform procedurii stabilite în cap. V din anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului – cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016.

CAPITOLUL V
Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 109. – (1) Funcţia de reglementare, asistenţă şi sprijin operaţional, control ex – ante, conciliere şi monitorizare a contractelor de concesiune reglementate de Lege şi de prezentele norme metodologice este asigurată de ANAP, în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 634/2015 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice.
(2) Funcţia de control ex – post în legătură cu atribuirea contractelor de concesiune este asigurată de Curtea de Conturi şi de ANAP.

Art. 110. – (1) În aplicarea prezentelor norme metodologice, preşedintele ANAP are dreptul de a emite ordine şi instrucţiuni.
(2) Anexele nr. 1 – 3 fac parte din prezentele norme metodologice

Acest articol Hotărârea nr.867/2016 – normele de aplicare referitoare la atribuirea ctr. de concesiune de lucrări şi servicii a fost publicat prima data pe Noutati legislative | Legislatie gratuita | Portal juridic.

Noutati legislative | Legislatie gratuita | Portal juridic

{lang: 'ro'}

Stiri Juridice in E-mail


Adresa dvs. de e-mail nu va fi folosita in alte scopuri si va puteti dezabona oricand.
Fiţi printre primii care vor afla despre cele mai noi ştiri juridice.
Înscrieţi-vă astăzi pentru a primi gratis buletinul nostru informativ!

Adaugati adresa de e-mail

Pareri si intrebari



Stiri Juridice in E-mail

Înscrieţi-vă astăzi pentru a primi gratis buletinul nostru informativ! Fiţi printre primii care vor afla despre cele mai noi ştiri juridice.

Adaugati adresa de e-mail

In Forum

  • Nici un Subiect de Afisat